Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România formulează ”recomandări punctuale care trebuie tratate cu seriozitate: consolidarea garanţiilor privind independenţa procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării şi funcţionării poliţiei judiciare şi creşterea eficienţei investigării infracţiunilor săvârşite în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupţie”, dar în acelaşi timp nu constată regrese. ”Consiliul solicită tuturor participanţilor la dezbaterea publică să abandoneze retorica stigmatizantă utilizată pentru obţinerea unui câştig electoral facil. O asemenea retorică nu îi discreditează doar pe magistraţi, ci erodează însăşi puterea statului chemată să asigure echilibrul societăţii şi respectarea legii”, susţine CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii a arătat, vineri, într-un comunicat de presă, că a luat act de publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept pentru anul 2026 şi consideră că această evaluare oferă un reper important pentru reaşezarea dezbaterii publice despre justiţie pe baze factuale, echilibrate şi conforme cu realitatea instituţională.
“Raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic şi mediatic din ultimul an, prin care situaţii individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate şi prezentate drept caracteristici ale întregii justiţii. Evaluarea Comisiei Europene nu susţine nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcţionării justiţiei, nici afirmaţiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spaţiul public. Aceste naraţiuni fuseseră deja analizate în Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secţiei pentru judecători, care a constatat că extinderea asupra întregului sistem judiciar a unor acuzaţii individuale, neconfirmate factual, nu este susţinută de evaluările internaţionale privind România din ultimii patru ani”, scrie în comunicat.
CSM a adăugat că, dimpotrivă, Comisia Europeană constată că legile justiţiei din 2022 au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar. Recomandarea formulată nu vizează schimbarea radicală a acestui cadru, ci evaluarea aplicării sale, în consultare cu actorii relevanţi, pentru îmbunătăţirea eficienţei şi guvernanţei sistemului judiciar.
“Totodată, Raportul reţine că tentativa de reformare a legilor justiţiei a fost iniţiată fără participarea tuturor părţilor interesate (stakeholders). Reamintim că nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au fost invitate în grupul de lucru nelegal constituit, iar selectarea organizaţiilor neguvernamentale şi a asociaţiilor profesionale participante s-a realizat fără criterii şi explicaţii publice. Consiliul subliniază că reformarea unui sistem de o asemenea importanţă se realizează împreună cu magistratura, nu împotriva ei”, a menţionat CSM.
Potrivit sursei citate, observaţiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice efective şi reducerea utilizării excesive a ordonanţelor de urgenţă confirmă că modificările legislative care afectează autoritatea judecătorească nu pot fi adoptate prin ignorarea instituţiilor constituţionale ale sistemului judiciar sau sub presiunea unor campanii conjuncturale.
“Consiliul reafirmă că presa, societatea civilă şi reprezentanţii puterilor publice au dreptul şi responsabilitatea de a semnala disfuncţionalităţile justiţiei. Critica întemeiată, investigaţia jurnalistică şi dezbaterea publică sunt indispensabile într-o societate democratică, dar trebuie să distingă între fapte verificate şi generalizări, între răspunderea individuală şi culpabilizarea unei întregi profesii, precum şi între îmbunătăţirea unor mecanisme şi contestarea legitimităţii unei puteri constituţionale”, a adăugat CSM.
Reprezentanţii CSM au susţinut că, în acelaşi timp, raportul conţine şi informaţii factuale neconforme cu realitatea.
“Spre exemplu, se susţine că în materie disciplinară Consiliul comunică târziu hotărârile şi astfel este afectat dreptul magistraţilor de a formula căi de atac. Din 2022 legislaţia a fost modificată. Hotărârile în materie disciplinară se redactează la momentul pronunţării şi se comunică de îndată magistratului vizat, astfel încât nu se pune sub nicio formă problema unei întârzieri în comunicare. Mai mult decât atât, hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicaţia EMAP, fiind accesibile tuturor judecătorilor şi procurorilor din întregul sistem judiciar”, a menţionat sursa citată.
Totodată, Consiliul ia act de faptul că raportul formulează şi recomandări punctuale care trebuie tratate cu seriozitate: consolidarea garanţiilor privind independenţa procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării şi funcţionării poliţiei judiciare şi creşterea eficienţei investigării infracţiunilor săvârşite în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupţie.
“Comisia nu a constatat însă regrese în aceste domenii, care au făcut deja obiectul monitorizării în rapoartele anterioare. Consiliul va analiza cu deplină deschidere recomandările Comisiei Europene şi va participa cu bună-credinţă, în limitele competenţelor sale constituţionale, la punerea lor optimă în aplicare. În acelaşi timp, Consiliul solicită tuturor participanţilor la dezbaterea publică să abandoneze retorica stigmatizantă utilizată pentru obţinerea unui câştig electoral facil. O asemenea retorică nu îi discreditează doar pe magistraţi, ci erodează însăşi puterea statului chemată să asigure echilibrul societăţii şi respectarea legii. Corectarea punctuală a deficienţelor, oriunde acestea sunt identificate, este necesară. Transformarea lor într-un verdict colectiv împotriva justiţiei nu serveşte nici adevărului, nici statului de drept şi, în cele din urmă, nici cetăţeanului”, a conchis CSM.
