Aproximativ o sută de copii de la grădinițe din Miercurea-Ciuc au descoperit, miercuri, tradițiile și meșteșugurile locale în cadrul unui atelier interactiv care a avut loc la cetatea Miko, în organizarea Asociației Zona Metropolitană Ciuc.
Ideea evenimentului a pornit de la dorința de a-i apropia pe cei mici de meșteșugurile tradiționale prin experiență directă, nu doar prin povești sau imagini.
‘Am propus un atelier viu, astfel încât copiii să cunoască de la sursă tradițiile noastre, meșteșugurile în sine. Vrem să le arătăm copiilor ce meșteșuguri avem în zona Ciucului. Nu doar să păstrăm tradițiile, ci să le și dăm mai departe, de la meșter până la ucenic și de la o generație la alta’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al Asociației Zona Metropolitană Ciuc, András Hunor Jenő.

În cadrul atelierului interactiv, copiii s-au familiarizat cu îndeletnicirile tradiționale alături de zece meșteri din zona Ciuc.
De la olărit, sculptură și prelucrarea lemnului, până la prepararea kürtőskalács-ului, realizarea de lumânări din ceară, fabricarea săpunului și realizarea decorațiunilor, fiecare atelier a oferit o experiență diferită.

Cei mici au văzut cum o bucată de lut se transformă într-un vas, sub mâinile olarului, cum câteva culori dau viață unui obiect ceramic, cum ceara de albine capătă forma unei lumânări sau cum o bucată de lemn devine în câteva minute o mică jucărie.
Copiii au urmărit cu atenție fiecare mișcare, au pus întrebări și au încercat, la rândul lor, să creeze ceva.

Pentru Daniel Sandor, un cunoscut olar din Miercurea-Ciuc, cu 43 de ani de experiență, întâlnirea cu cei mici a reprezentat o ocazie de la prezenta câtă muncă se ascunde în spatele unui obiect ceramic.
El le-a explicat copiilor cum se pregătește lutul, cum se formează pereții vasului și cum se obține forma finală.

‘Se simt ca la circ, parcă e o vrajă pentru ei’, a spus Daniel Sandor.
Meșterul a fost încurajat și susținut de cei mici, care i-au dat indicații despre forma vasului sau despre cât de subțiri trebuie să fie pereții.
‘Eu cred că de la Internet au văzut ceva, fiindcă parcă ar fi din meserie câțiva dintre ei’, s-a amuzat acesta.

Olarul a punctat faptul că e important ca meșteșugurile să fie transmise mai departe și a anunțat că în atelierul său copiii sunt bineveniți, pe baza unei programări.
Un alt olar prezent la atelierul interactiv a fost György Csaba, care i-a îndrumat pe cei mici să modeleze lutul și să realizeze primele lor forme.
‘Lucrăm cu lut, avem forme diferite și ce le place copiilor îi ajutăm să facă ceva. Sunt foarte emoționați’, a povestit meșterul.

La o masă învecinată, artista decoratoare Karina Daradics le-a arătat copiilor cum ‘se împrietenesc culorile’ și cum bucăți de ceramică aparent obișnuite capătă personalitate.
‘Facem partea de culoare, ce vedeți pe vasele de lut. (…) Împrietenim, practic, culorile’, a spus artista.

În opinia sa, aceste experiențe au rolul de a-i ajuta pe copii să se dezvolte.
‘Tot ce i se întâmplă unui copil lasă urme, așa că sper să le dăm cât mai mult bine, ca urmele să fie cât mai bune’, a subliniat Karina Daradics.
Copiii au trecut de la un atelier la altul, au făcut lumânări din ceară de albine, au gustat miere și kurtoskalacs, au băut ceai sau au confecționat mici decorațiuni.

Educatoarea Pal Judit, de la Grădinița ‘Kisherceg’, a spus că astfel de experiențe completează ceea ce cei mici învață în grădiniță.
‘Copiii fac cunoștință cu meșteșuguri, le place să construiască, să guste și cred că e o idee bună. (…) Și în grădiniță avem teme legate de meșteșuguri, dar aici nu doar aud despre ele, ci se întâlnesc direct cu acestea’, a spus Pal Judit.

Într-o lume în care timpul copiilor este tot mai mult ocupat de ecrane, organizatorii cred că apropierea de meșteșuguri trebuie să înceapă de la vârste fragede.
‘Mulți copii, din nefericire, nu știu ce înseamnă ouăle, ce înseamnă laptele, ce înseamnă un olar. Pur și simplu nu știu’, spune Andras Hunor.

În opinia sa, tradițiile rămân vii atunci când sunt transmise prin întâlniri directe, experiențe autentice și prin cunoștințele meșterilor care păstrează aceste îndeletniciri.
‘Ne dorim ca cei mici să descopere patrimoniul nostru cultural prin experiență directă și să dezvolte încă de la vârste fragede respectul și interesul pentru valorile și meșteșugurile tradiționale’, a transmis acesta.

Asociația Zona Metropolitană Ciuc intenționează să organizeze, în vara anului 2027, când județul Harghita va deține titlul de Regiune Gastronomică a Europei, o activitate de amploare dedicată unui număr mai mare de copii.


