Primul modul care poate găzdui peste noapte drumeții de pe traseul Via Transilvanica a fost inaugurat, joi, în satul mureșean Șapartoc, comuna Albești, o mică așezare cu trei biserici, atestată documentar în 1231 și rămasă aproape pustie din cauza noroiului și a colectivizării, în urmă cu peste 40 de ani.
‘Lansăm primul modul de găzduire pus în teren. Am făcut deja în noiembrie o lansare în care am vrut să arătăm ce am lucrat în ultimii aproape trei ani. Dar astăzi, în această frumoasă zi de primăvară, ne aflăm aici și o să-l punem efectiv în teren și o să putem să vedem exact cum o să funcționeze. Suntem în gospodăria unor localnici, Radu și Andreea Moldovan. Asta ne-am dorit de la început, să reușim cumva să creăm această conexiune între drumeți și localnici și credem că modulul de găzduire o să fie exact portalul acesta, pentru că noi venim în locuri nevralgice, unde nu sunt locuri de cazare. Via Transilvanica aduce deja un aport foarte mare de drumeți și de oameni în foarte multe dintre locurile prin care trece. Așa că noi venim cu cazarea, oamenii de aici vin cu mâncarea și cu poveștile și credem că reușim să întregim conceptul traseului’, a declarat, pentru AGERPRES, coordonatorul proiectului modul de găzduire pe Via Transilvanica, Paul Burzo.
Proiectul amplasării acestor module de găzduire aparține inițiatorilor traseului turistic Via Transilvanica, Asociația Tășuleasa Social, care își propune în acest an, cu sprijinul partenerilor, să inaugureze patru asemenea capacități de cazare.
‘Noi avem planuri foarte mărețe anul ăsta, sperăm să punem patru module. La un moment dat, probabil, o să ajungem și la 100, 150, 200. Sunt necesare multe locuri de cazare, pentru că, așa cum am mai spus, Via Transilvanica este un foarte mare catalizator de focus, ca să zic așa, pentru zonele acestea rurale’, a spus Paul Burzo.
Președintele și fondatorul Asociației Tășuleasa Social, Alin Ușeriu, inițiatorul Via Transilvanica, a subliniat că acest modul de cazare vine ca răspuns la nevoia de a oferi soluții pentru drumeții care parcurg zone în care comunitățile sunt restrânse sau populația este îmbătrânită, iar posibilitățile de cazare sunt limitate.
‘Ne-a ajutat foarte mult această popularitate a Viei Transilvanica ca traseu de drumeție, un proiect turistic, proiect de reprezentare pentru România. În esență, noi am vrut să trecem prin aceste localități care erau în pragul dispariției, în pragul singurătății. Cred că singurătatea este cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla. Mama are o vorbă foarte frumoasă, că ‘ferească Dumnezeu să-ți crească iarba în prag!’ Atunci când nu-ți mai trece nimeni pragul, crește iarba în prag și în pragurile noastre, în foarte multe, mai ales din zona rurală, a crescut iarbă multă. Și atunci, în 2018 știam că avem nevoie de o căutare a identității noastre. Câțiva ani mai târziu, intuiția mea s-a dovedit foarte corectă și aveam nevoie să deschidem ultima fereastră, probabil către această zonă rurală a României, prin care să vedem, nu numai să ne uităm, dar și să învățăm ceva ce putem face acum, în ultimul moment, ca această memorie să nu fie ștearsă’, a afirmat Alin Ușeriu.
El spune că zona rurală a României nu va fi prea interesantă din punct de vedere economic, așa că Via Transilvanica urmărește promovarea frumuseților naturale ale țării, iar instalarea capacităților de găzduire pentru drumeți era o necesitate.
‘Exact așa am ales noi Șapartocul, o localitate cu germani, cu maghiari, cu români în proporție egală, cu trei biserici. Adică este Transilvania. Este un sat aproape părăsit, mai erau 18 locuitori aici, acum sunt 28, dar în fiecare zi numărul locuitorilor este dublat sau triplat de oameni care vin aici pe Via Transilvanica. Deci este viață înăuntru. Radu Moldovan nu mai făcea față cu cazarea, el se dezvoltă, dar nu se dezvoltă în viteza cu care Prâslea ăsta al nostru, Via Transilvania, crește. Și atunci trebuia să ducă iarăși oameni pe la Sighișoara la cazare, să-i aducă înapoi în traseu. Adică nu este ceea ce ne-am dorit noi. Noi ne dorim ca omul să mănânce aici, din grădina de aici, să aibă experiențe aici. Și atunci am gândit de multă vreme acest proiect pentru care ne-am întâlnit, modulul de găzduire, care să fie ca o rețea pe toată Via Transilvania’, a afirmat Alin Ușeriu.
Inițiatorul Via Transilvanica este de părere că ar trebui să se găsească o politică publică pentru satele depopulate, astfel încât ele să nu dispară, chiar dacă nu sunt rentabile.
Modulul de cazare, conceput după modelul ‘tiny house’, are o amprentă la sol de 25 metri pătrați, un plan pătrat, astfel încât să fie mai ușor de integrat mobilierul și funcțiunile din interior, baia și spațiul de dormit pentru 5-6 persoane.
‘Modulul acesta este un prototip și l-am pus aici să învățăm împreună cu acesta. Deci atunci când gândești un proiect sustenabil trebuie să te gândești în următorii 30 de ani. Noi l-am pus la Radu Moldovan pe proprietate tocmai să vedem cât poate duce, dacă este destul de rezistent, dacă este pentru nevoile contemporane ale omului. Și la noi s-a schimbat foarte mult tipul de turism, turismul nu mai este de petrecere, de weekend, este un turism activ, într-o directă legătură cu natura. Atunci când turiștii apar, prind noroi, trebuie să fie un loc unde să te poți duce, să fie foarte puternic ancorat în nevoile tale, că nu ar fi tocmai potrivit să te duci pe o mochetă pufoasă – iar la noi margaretele se dau numai dacă ai mochetă’, a precizat Alin Ușeriu.
Modulul este dotat inclusiv cu aparat de aer condiționat, iar turiștii de pe Via Transilvanica se pot caza în acesta doar cu o rezervare prealabilă.
Conceptul modulului de cazare de la Șapartoc îi aparține arhitectului Dorin Ștefan.
‘Domnul profesor Dorin Ștefan ne-a ajutat extraordinar de mult. În această planimetrie pe care am ridicat-o, am încercat să folosim și materiale cât mai naturale și de proveniență cât mai apropiată de locurile în care le amplasăm’, a precizat coordonatorul proiectului modul de găzduire pe Via Transilvanica, Paul Burzo.
Prima familie tânără care s-a stabilit în satul Șapartoc după depopularea satului este cea formată din Radu și Andreea Moldovan, fiul lor fiind primul copil născut aici, după 40 de ani.
Deși nu au avut nicio legătură cu zona, cei doi tineri au decis să cumpere o gospodărie tradițională, să o restaureze și să înființeze o mică pensiune. În plus, s-au dezvoltat și pe partea de culturi bio.
‘Mă bucur tare mult de acest moment foarte important pentru familia noastră, pentru comunitatea noastră. Stau și mă uit astăzi în gospodăria noastră și mă duc cu gândul la prima noastră intrare, împreună cu Andreea, cu soția, chiar prin locul unde este spatele modulului (…). Stăteam prin curte și puneam la cale acest plan de ecoturism. A fost foarte complicat într-un anumit punct, fiindcă ne tot gândeam cum să facem și cum o să putem aduce noi drumeți la gospodăria noastră. Totuși am îndrăznit și am făcut eforturi, am fost sprijiniți de prieteni, de familie, bineînțeles, care a participat la reconstrucția casei. Am fost la muncă în străinătate câțiva ani, pe perioada de vară, după care noi ne-am spus, cu mare bucurie și încredere, că odată și odată o să avem drumeți’, a spus Radu Moldovan.
Șansa familiei, a spus Radu, a fost proiectul Via Transilvanica, în 2021, datorită căruia ‘dintr-o dată s-au schimbat lucrurile și planurile noastre de viață, n-a mai fost nevoie să plecăm în străinătate’.
‘Cumva pentru noi și pentru întreaga comunitate este ceva foarte, foarte important acest proiect. În ultimii ani, numărul drumeților a crescut, au venit tot mai mulți, iar acest modul ne oferă o nouă șansă de a putea primi mai mulți drumeți de pe Via Transilvanica. Ne dorim din tot sufletul acest modul să nu fie doar un loc de cazare, de înnoptare, ci întreaga noastră gospodărie să fie un loc de poveste’, a subliniat Radu Moldovan.
Ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu, fratele lui Alin Ușeriu, a arătat că nimeni nu se aștepta ca acest proiect, Via Transilvanica, să aibă un succes atât de rapid și că doar anul trecut pe acest traseu turistic s-au aflat peste 120.000 de drumeți, inclusiv mulți străini.
‘Pentru noi este o zi importantă și sperăm să urmeze pe toată Via Transilvanica, din 20 în 20 de kilometri, cum ne imaginăm noi, un modul de găzduire. Pentru că și din punct de vedere financiar pentru drumeți este cu un buget destul de scăzut. Trebuie să venim peste un an să vedem mai departe și dacă a funcționat sau n-a funcționat. Bineînțeles, drumeții se pot caza pe bază de rezervare, pentru că este clar că la un moment dat, pe perioada iulie-august este foarte, foarte aglomerat și este nevoie de o rezervare din timp. Anul trecut am avut undeva la 120.000 de turiști pe Via Transilvanica, numărați de Tășuleasa Social, peste 24% au fost străini. Proiectul este deja un succes care, bineînțeles, pe noi ne-a depășit. Dar dacă îl întrebați pe fratele meu, el a fost un visător, el a crezut foarte mult în proiectul ăsta și, bineînțeles, nu ne așteptam să ia o asemenea amploare așa repede’, a precizat, pentru AGERPRES, Tiberiu Ușeriu.
La inaugurarea de joi a primului modul de găzduire de pe Via Transilvanica a participat și primarul comunei Albești, Nicolae Șovrea.
Satul Șapartoc, aparținând comunei Albești, un sat de agricultori, număra 160 de familii și 800 de locuitori, români și maghiari, la începutul anilor ’60, când a început să se depopuleze, mai ales că drumurile impracticabile nu permiteau tinerilor să facă naveta spre zonele industriale sau spre școală.
Chiar și prin noroi, spun localnicii, viața era frumoasă și decurgea firesc la Șapartoc, iar fiecare familie își lucra cu rigurozitate pământul pe care îl avea și își asigura cele necesare până în momentul colectivizării.
Satul se află la 12 kilometri de Sighișoara și la aproape 9 kilometri de centrul comunei Albești, traseul fiind prin pădure, cu multe serpentine.
