Muzeul Județean Mureș a reușit să deschidă porțile unei mașini a timpului, la Castrul Roman de la Călugăreni, transformând situl arheologic într-un laborator viu al antichității prin arheologie experimentală.
Ediția din acest an a Zilei Porților Deschise – 14R a a fost un eveniment ce a preluat ștafeta tradiționalului Festival Roman de la Călugăreni și a adus în prim-plan o disciplină pe cât de riguroasă, pe atât de fascinantă: arheologia experimentală.
Într-o lume în care trecutul este adesea învăluit în mister din cauza lipsei surselor scrise, arheologia experimentală intervine ca o punte palpabilă, ne explică acest concept șeful Secției de Cercetare a Limesului Roma, Szilamér Pánczél.
‘Scopul este de a promova cercetările arheologice de la Călugăreni. Avem artefactele pe care le descoperim în cursul săpăturilor și, prin această metodă, încercăm să reconstituim și să testăm tehnici folosite în perioada romană. La Limesparc ne-am propus ca, pe lângă expoziții, să completăm experiența cu experimentele prin care aceste piese au luat naștere. Și anul acesta tematica este arheologia experimentală, care este mai mult o temă metodologică, în multe cazuri nu avem destule surse scrise sau reprezentări privind anumite aspecte ale vieții cotidiene sau hai să spunem ale epocii romane. În schimb avem piesele, avem artefactele pe care le descoperim în cursul săpăturilor și prin metoda arheologiei experimentale încercăm să reconstituim, să testăm anumite metode, tehnici folosite în perioada romană pe baza pieselor descoperite, pe baza acelor puține surse pe care le avem de obicei pentru preistorie sau pentru perioada migrațiilor, ca și pentru Evul Mediu. Este deja o metodă tehnică bine implementată. În schimb, în perioada romană, datorită bogăției surselor pe care le avem, este ușor neglijată. Dar la Limesparc, chiar de la înființarea acestuia, ne-am propus ca pe lângă acele expoziții unde prezentăm și piesele descoperite, să încercăm să completăm cu acele experimente prin care aceste piese ar fi putut să fie produse sau au luat naștere’, a declarat, pentru AGERPRES, Szilamér Pánczél.
Cum reușeau inginerii romani să ridice blocuri uriașe de piatră fără motoare moderne? Cum trasau linii perfect drepte sau cum găureau lemnul și piatra? Răspunsurile nu au venit de pe paginile unor manuale, ci direct din demonstrațiile practice coordonate de specialiști, chiar la Limesparc Călugăreni.
Sub privirile curioase ale vizitatorilor, reconstrucții fidele ale unor macarale și burghie romane au fost puse în funcțiune, demonstrând precizia incredibilă a ingineriei antice. Dincolo de inginerie, mirosul de pâine proaspătă a atras publicul spre zona gastronomică, unde curioșii au putut înțelege, prin analize și reconstituiri, alimentația de zi cu zi a unui soldat sau cetățean roman, având chiar ocazia să guste o pâine caldă, coaptă după o rețetă autentică, inspirată din epocă.
‘Ziua Porților Deschise înseamnă însă mai mult decât demonstrații. Publicul a fost invitat să participe la o serie de ateliere interactive care transformă vizita într-o experiență practică’, a afirmat Iulia Vizi, reprezentantul pe comunicare al Muzeului Județean Mureș.
Într-unul dintre corturile amenajate în parcul arheologic, agitația telefoanelor mobile a fost înlocuită de liniștea concentrării.
Raluca-Marilena Dumitrescu, expert în restaurarea bunurilor de patrimoniu pe suport din lemn, ghidează mâinile vizitatorilor care strâng pentru prima dată un stilus din metal sau lemn.
‘Le oferim vizitatorilor câteva ateliere unde reconstituim niște tehnici antice și nu doar doar tehnici, ci și materialele care se foloseau în trecut în lumea romană. Avem un prim atelier de scriere pe tăblițe de ceară cu instrumente numite stilus, din metal sau chiar și din lemn, se imprima, se inciza practic scrisul pe aceste tăblițe din ceară, ceara fiind moale și permițând scrijelire. Cu aceste instrumente se scria aproape orice era necesar în acea vreme, iar ele sunt refolosibile, acesta este avantajul, se poate netezi ceara și scriem din nou. Deci se poate scrie de nenumărate ori pe ele și cred o ocazie faină ca oamenii să mai apuce să facă ceva manual. În era digitală, când aproape că nici nu mai scriem de mână totul, un buton și gata, cred că e o experiență interesantă pentru public să mai apuce să facă ceva manual’, a spus expertul în restaurarea bunurilor de patrimoniu pe suport din lemn, din cadrul Laboratorului de Conservare-Restaurare al Muzeului Județean Mureș, Raluca-Marilena Dumitrescu.
Lângă tăblițe, istoria capătă textura papirusului original, adus chiar din Egipt. Vizitatorii au învățat cum planta numită Cyperus papyrus era transformată în suport de scris prin suprapunerea fâșiilor (strife-uri) pe orizontală și verticală, urmată de presare și uscare.
Folosind o mică presă de atelier și o tehnică de imprimare inspirată din Evul Mediu, oaspeții și-au putut crea propriile semne de carte pe papirus autentic, modelele folosite redând imagini de plante esențiale în epoca romană – smochinul, măslinul sau scorțișoara (sinamon) – însoțite de denumirile lor latine.
Un alt punct de atracție a fost atelierul dedicat mozaicului, o activitate complexă care a adunat la aceeași masă toate generațiile.
Vizitatorii au descoperit că aceste opere de artă puteau fi pavimentare (pentru pardoseli) sau murale (pentru pereți) și au avut ocazia unică de a experimenta cele două tehnici de lucru folosite de maeștrii de acum două milenii.
Prima a fost tehnica directă, în care piesele decorative din piatră, numite tesserae, erau aplicate una câte una pe un desen pregătit în prealabil, direct într-un mortar din var și nisip, fiind apoi netezite cu spatule. Adevărata magie inginerească a fost însă dezvăluită prin tehnica indirectă, o metodă ce funcționează ca un puzzle asamblat invers.
Vizitatorii au aflat cum bucățelele de piatră se lipesc mai întâi cu fața în jos pe un suport temporar din hârtie, folosind un adeziv complet reversibil din făină. Imaginea creată astfel în oglindă este acoperită cu un strat gros de mortar, iar apoi întregul ansamblu este întors și fixat definitiv pe perete sau pe podea. După ce mortarul se întărește, hârtia se înmoaie simplu cu apă, se cojește ușor și lasă în urmă mozaicul finit, perfect neted și curat.
Inspirația pentru aceste exerciții practice a venit direct din marile descoperiri ale arheologiei mondiale.
Cei mici și cei mari au reprodus faimosul model ‘Cave Canem’ (Ferește-te de câine) din Pompei, dar și modele complexe inspirate de mozaicul de la Halicarnas. Mesajele acestuia din urmă – despre sănătate, viață, bucurie, pace și speranță – au rezonat puternic cu cei prezenți, amintindu-le că, în ciuda celor două milenii care ne separă, emoțiile și valorile umane au rămas neschimbate.
La finalul zilei, plecând de la Limesparc Călugăreni cu un semn de carte din papirus, cu o mică tăbliță de ceară în mână sau cu secretul mozaicului perfect în minte, vizitatorii nu au luat cu ei doar niște suveniruri, ci o fărâmă din praful, efortul și geniul unei lumi care refuză să fie uitată.
Ziua Porților Deschise – 14R de la sfârșitul acestei săptămâni din Parcul Arheologic de la Călugăreni a fost organizată în cadrul proiectului ‘Dezvoltarea Parcului Arheologic de la Călugăreni, comuna Eremitu, județul Mureș’ – finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C11- Turism și cultură, Investiția I1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, Ruta traseul castrelor romane.
Proiectul a fost implementat de Consiliul Județean Mureș, împreună cu Muzeul Județean Mureș, valoarea totală a proiectului fiind peste 18 milioane de lei, din care 12,5 milioane de lei a fost valoarea eligibilă, iar 5,7 milioane de lei a fost contribuția Consiliului JudețeanMureș.
Sursa fotografiilor: Muzeul Județean Mureș
