Moldova şi Ucraina vor face luni un pas decisiv către aderarea la UE, odată cu demararea primei faze a negocierilor de aderare. Începerea negocierilor de fond, lansată luni la Luxemburg de înalţi oficiali ai UE şi de miniştrii din ambele ţări, va fi un moment extrem de simbolic pentru cele două ţări care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică. Aceasta survine după ce Rusia şi-a intensificat bombardamentele asupra oraşelor ucrainene, suferind în acelaşi timp pierderi uriaşe pentru câştiguri teritoriale nesemnificative, scrie The Guardian.
Ucraina şi Moldova au fost acceptate rapid ca ţări candidate la aderarea la UE în 2022, după ce şi-au depus cererile la câteva zile după invazia pe scară largă a Rusiei. Însă, în ciuda unei decizii simbolice de a deschide negocierile în iunie 2024, negocierile de fond au fost blocate de fostul lider pro-rus al Ungariei, Viktor Orbán.
Alegerea unui nou guvern ungar în aprilie a deschis calea pentru ca statele membre ale UE să convină în unanimitate, vinerea trecută, să deschidă „primul cluster”, adică acele capitole din regulamentul UE care vizează statul de drept şi democraţia. Lansarea acestui prim cluster deschide uşa către discuţii privind alte domenii, precum piaţa unică, mediul, politica economică şi socială.
Într-o declaraţie comună, vineri, liderii UE Ursula von der Leyen şi António Costa au lăudat „determinarea, curajul şi munca asiduă demonstrate de ambele ţări în promovarea reformelor, chiar şi în faţa unor provocări imense”.
„Extinderea este o alegere strategică”, au subliniat aceştia.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat: „Ucraina face ceea ce este necesar, dar este important ca şi UE să-şi respecte cuvântul. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic şi moral semnificativ pentru statul nostru şi pentru poporul nostru”.
Heather Grabbe, fostă consilieră a Comisiei Europene pe probleme de extindere, a declarat că deschiderea clusterului nr. 1 este cu adevărat importantă. „Este începutul procesului de obţinere a unui acord de aderare. Aşadar, este foarte semnificativ”, a spus ea.
CE AŞTEPTĂRI SUNT
Grabbe, care este şi cercetător principal la think-tank-ul Bruegel, a afirmat că începerea negocierilor va fi, de asemenea, o ocazie de a face o evaluare realistă a situaţiei pentru partea ucraineană. „Nu se poate ocoli adoptarea, punerea în aplicare şi asigurarea respectării legislaţiei UE pe teritoriul ucrainean. Iar acest lucru va dura ceva timp. Şi va implica costuri administrative”, a subliniat ea.
Pentru a adera la UE, o ţară trebuie să adopte mii de legi şi decizii europene, apoi să obţină aprobarea unanimă a statelor membre existente.
Oficialii UE au lăudat eforturile de reformă ale Ucrainei şi Moldovei. În Ucraina, arestările de profil înalt, precum cea a şefului de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, care a fost numit suspect într-o anchetă de corupţie de amploare, luna trecută, sunt considerate semne pozitive că autorităţile iau în serios anchetele anticorupţie. Iermak a negat toate acuzaţiile.
Totuşi, laudele sunt temperate de dezamăgirea că Kievul nu a avansat mai repede în ceea ce priveşte cele 10 reforme prioritare convenite în decembrie anul trecut. Oficialii UE consideră că Ucraina a finalizat doar 15% din reformele cuprinse într-un plan în 10 puncte convenit în decembrie anul trecut între comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, şi viceprim-ministrul ucrainean, Taras Kacika. Planul include măsuri de consolidare a independenţei agenţiilor anticorupţie NABU şi Sapo, adoptarea unei strategii anticorupţie şi reforme în procesele de numire a judecătorilor şi procurorilor.
Oficialii consideră, de asemenea, că, cu suficientă voinţă, Ucraina ar putea finaliza negocierile tehnice în aproximativ patru ani, recunoscând totodată că aderarea este, în ultimă instanţă, o decizie politică.
SECURITATEA, UN ATU IMPORTANT
O propunere a cancelarului german, Friedrich Merz, ca Ucraina să obţină „statutul de membru asociat” – reprezentare în instituţiile UE fără drept de vot, ca un pas către aderarea deplină – nu a fost primită favorabil în alte capitale naţionale. Cu toate acestea, Ucraina, la fel ca alte ţări candidate la aderarea la UE, participă deja la unele politici ale UE, ceea ce sugerează că ideea „aderării etapizate” a câştigat teren.
Grabbe a susţinut că UE ar trebui să adopte o abordare care să pună securitatea pe primul plan în ceea ce priveşte Ucraina, integrând vecinul său estic în politica de securitate şi apărare, unde legislaţia UE este destul de puţin strictă.
Ea a declarat: „Având în vedere că Ucraina este cel mai important actor în materie de securitate şi apărare de pe continent, singurul cu trupe călite în luptă şi un arsenal serios de arme eficiente pe câmpul de luptă modern dominat de drone, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla pentru securitatea europeană este ca un viitor guvern ucrainean să se întoarcă împotriva UE şi să devină eurosceptic”. Şi a adăugat: „Nu se vor îndrepta spre Rusia, dar dacă ar deveni deziluzionaţi de UE, acest lucru ar fi un dezastru pentru securitatea europeană. UE are nevoie de Ucraina cel puţin la fel de mult cât Ucraina are nevoie de UE pentru a asigura securitatea noastră viitoare”.
