Agenţiile de informaţii americane studiază modul în care Iranul ar răspunde dacă preşedintele Donald Trump ar declara o victorie unilaterală în războiul care durează de două luni şi care a ucis mii de oameni, devenind o povară politică pentru Casa Albă, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani şi o persoană familiarizată cu această chestiune.
Comunitatea de informaţii analizează această chestiune împreună cu alte aspecte, la cererea unor oficiali de rang înalt ai administraţiei. Scopul este de a înţelege implicaţiile unei posibile retrageri a lui Trump dintr-un conflict despre care unii oficiali şi consilieri se tem că ar putea contribui la pierderi semnificative ale republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial, programate la sfârşitul acestui an, potrivit surselor.
Deşi nu s-a luat încă nicio decizie – şi Trump ar putea relua cu uşurinţă operaţiunile militare – o dezescaladare rapidă ar putea atenua presiunea politică asupra preşedintelui, chiar dacă ar putea lăsa în urmă un Iran încurajat, ce ar putea în cele din urmă să-şi reconstruiască programele nucleare şi de rachete şi să ameninţe aliaţii SUA din regiune.
Nu este clar când comunitatea de informaţii îşi va finaliza evaluarea, dar aceasta a analizat anterior reacţia probabilă a liderilor iranieni la o declaraţie de victorie a SUA.
În zilele care au urmat campaniei de bombardamente iniţiate în februarie, agenţiile de informaţii au evaluat că, dacă Trump ar declara victoria şi SUA şi-ar retrage forţele din regiune, Iranul ar considera probabil acest lucru drept o victorie, a spus una dintre surse. Dacă, în schimb, Trump ar spune că SUA au câştigat, dar ar menţine o prezenţă militară masivă, Iranul ar considera probabil acest lucru o tactică de negociere, dar nu una care ar duce neapărat la sfârşitul războiului, a spus sursa.
CIA şi Biroul Directorului Serviciilor Naţionale de Informaţii au refuzat să comenteze. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că SUA continuă negocierile cu iranienii şi că „nu se vor grăbi să încheie un acord nefavorabil”.
„Preşedintele va încheia doar un acord care pune pe primul plan securitatea naţională a SUA, iar el a afirmat clar că Iranul nu poate deţine niciodată o armă nucleară”, a punctat ea.
COSTURI POLITICE MARI
Sondajele de opinie arată că războiul este extrem de nepopular în rândul americanilor. Doar 26% dintre respondenţii unui sondaj Reuters/Ipsos publicat săptămâna trecută au spus că această campanie militară şi-a meritat preţul plătit şi doar 25% cred că demersul a făcut ţara mai sigură.
Trei persoane familiarizate cu discuţiile de la Casa Albă din ultimele zile l-au descris pe Trump ca fiind perfect conştient de preţul politic pe care îl plătesc el şi partidul său.
La douăzeci de zile după ce Trump a declarat încetarea focului, o serie de eforturi diplomatice nu au reuşit să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, vitală din punct de vedere economic, pe care Teheranul a închis-o atacând nave şi amplasând mine pe calea navigabilă îngustă.
Blocarea căii maritime pe unde era transportat aproximativ 20% din ţiţeiul mondial a dus la creşterea costurilor energetice la nivel mondial şi a preţului la pompele de benzină din SUA. Capacitatea Iranului de a perturba comerţul îi conferă o pârghie puternică împotriva Statelor Unite şi a aliaţilor săi.
O decizie de a reduce prezenţa militară americană în regiune, combinată cu o ridicare reciprocă a blocadei, ar duce în cele din urmă la scăderea preţurilor la benzină.
Până în prezent, însă, cele două părţi par departe de a ajunge la un acord.
Weekendul trecut, Trump a anulat o călătorie a trimisului său special Steve Witkoff şi a ginerelui său Jared Kushner pentru a se întâlni cu oficiali iranieni în Pakistan, spunând reporterilor sâmbătă că ar dura „prea mult timp” şi că, dacă Iranul ar vrea să discute, „tot ce ar trebui să facă ar fi să sune”.
OPŢIUNILE MILITARE RĂMÂN PE MASĂ
Diverse opţiuni militare rămân oficial pe masă, printre care noi lovituri aeriene asupra liderilor militari şi politici iranieni, potrivit unei alte persoane familiarizate cu dinamica administraţiei.
Unul dintre oficialii americani şi o altă persoană familiarizată cu discuţiile au spus, totuşi, că cele mai ambiţioase dintre aceste opţiuni – cum ar fi o invazie terestră a teritoriului iranian – par mai puţin probabile decât erau acum câteva săptămâni.
Un oficial al Casei Albe a descris presiunea internă asupra preşedintelui de a încheia războiul ca fiind „enormă”.
Una dintre surse a afirmat că Iranul a profitat de încetarea focului în curs pentru a dezgropa lansatoare, muniţii, drone şi alte echipamente care fuseseră îngropate de bombardamentele americane şi israeliene în primele săptămâni ale conflictului.
Ca urmare, costurile tactice ale reluării războiului pe scară largă sunt, probabil, mai mari acum decât erau în primele zile ale armistiţiului, care a început pe 8 aprilie.
