Statele Unite iau în considerare tergiversarea sau chiar respingerea propunerii preşedintelui Emmanuel Macron pentru funcţia de viitor ambasador al Franţei la Washington, în urma criticilor publice formulate de Paris cu privire la situaţia drepturilor omului din SUA, potrivit a patru surse citate de Reuters.
Deşi sursele au precizat că nu s-a luat încă nicio decizie, două dintre ele au afirmat că criticile Franţei – exprimate într-o postare pe reţelele sociale de către Misiunea Franţei la Naţiunile Unite din Geneva – au stârnit o adevărată furie în rândul unor oficiali de rang înalt din administraţia preşedintelui Donald Trump. Alte două surse au declarat că oficialii speră să atenueze tensiunile cu Franţa.
“Statele Unite sunt foarte dezamăgite de retorica iresponsabilă şi lipsită de respect a francezilor”, a declarat un oficial al Departamentului de Stat. “Răspundem în mod corespunzător la comentariile lor”, a asigurat el.
O decizie a SUA de a amâna sau de a respinge candidatul propus de Macron ar fi extrem de neobişnuită şi ar putea adânci fisura dintre aliaţi, care s-au ciocnit recent pe tema tarifelor şi a conflictului cu Iranul.
Macron a depus documentele necesare pentru ca Aurélien Lechevallier, un fost consilier la Palatul Élysée care ocupă în prezent funcţia de şef de cabinet al ministrului de externe Jean-Noël Barrot, să devină următorul ambasador al Franţei la Washington. Franţa spera ca acesta să-şi preia funcţia până în septembrie, a declarat una dintre surse.
Însă procesul se confruntă cu dificultăţi după o postare pe X a Misiunii Franţei la Naţiunile Unite din Geneva.
Procesul de numire a unui ambasador la Washington este strict reglementat. Înainte ca un guvern străin să-şi poată numi trimisul, trebuie mai întâi să obţină consimţământul confidenţial al guvernului SUA.
Washingtonul rareori trage de timp sau respinge public candidaţii, au afirmat surse diplomatice, problemele fiind de obicei rezolvate în privat înainte de luarea unei decizii oficiale.
CRITICILE FRANŢEI
În postarea de sâmbătă, Misiunea Franţei a criticat Washingtonul pentru că s-a alăturat Rusiei, Coreei de Nord şi altor şapte ţări în votul împotriva unei propuneri de prelungire cu încă patru ani a mandatului lui Volker Turk, şeful departamentului pentru drepturile omului al ONU.
Turk este un critic deschis al comportamentului Israelului în Gaza, care a solicitat, de asemenea, anchetarea deceselor survenite în centrele de detenţie ale autorităţilor americane de imigrare.
“Statele Unite erau cândva un far al drepturilor omului. Acum nu mai sunt. Lumea nu le mai ascultă”, a scris Misiunea franceză.
Una dintre surse a declarat că postarea a fost verificată şi aprobată prin canalele oficiale, respingând sugestiile conform cărora ar fi fost opera unui angajat junior care a acţionat în mod independent.
Tensiunile s-au intensificat şi mai mult luni, când delegaţia SUA a părăsit sala în timp ce Franţa lua cuvântul la o şedinţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pe tema Ucraina, acuzându-şi aliatul de “grandomanie ipocrită”.
Sprijinul Franţei pentru reînnoirea mandatului lui Turk “nu exclude un dialog strâns cu Statele Unite”, a declarat un oficial diplomatic francez. “Diferenţele de opinie cu privire la un vot nu pun sub semnul întrebării calitatea relaţiei noastre sau capacitatea noastră de a colabora”, a asigurat oficialul.
RELAŢII ÎN DETERIORARE
Franţa este un aliat de lungă durată al Statelor Unite, dar relaţiile s-au deteriorat în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Deşi Trump şi Macron comunică regulat, acest lucru nu l-a împiedicat pe preşedintele american să impună tarife Franţei, să acuze guvernele europene că suprimă vocile de dreapta şi să ameninţe aliaţii din NATO în legătură cu cheltuielile de apărare şi Groenlanda.
Chiar înainte de ultima dispută, Washingtonul fusese iritat de comentariile publice ale lui Barrot la adresa guvernului american, a declarat una dintre surse.
La începutul acestei luni, Barrot a publicat pe X un mesaj despre un program al Departamentului de Stat care oferea finanţare de până la 3 milioane de dolari grupurilor care promovează “încrederea civilizaţională” în Europa.
Finanţarea a fost oferită de Biroul pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă (DRL) al Departamentului de Stat, ai cărui oficiali s-au declarat gata să o susţină pe lidera de extremă dreapta Marine Le Pen anul trecut, în timpul procesului său pentru delapidare.
“Franţa şi europenii nu vor tolera nicio încercare de interferenţă străină în procesele lor electorale, indiferent de unde provine aceasta”, a scris Barrot.
Oficialii francezi au fost, de asemenea, iritaţi de ambasadorul SUA la Paris, Charles Kushner, care reprezintă o nouă generaţie de diplomaţi aroganţi, adepţi ai principiului “America first”, care provoacă consternare în întreaga Europă. Kushner, al cărui fiu, Jared, este căsătorit cu fiica lui Trump, Ivanka, nu s-a prezentat de două ori la convocările din Paris în urma unor incidente diplomatice.
MOŞTENIREA LUI MACRON
Criticii susţin că valul recent de nominalizări şi numiri ale lui Macron în funcţii-cheie face parte dintr-un efort de a instala oameni loiali care să-i asigure moştenirea politică şi să o protejeze împotriva unei potenţiale victorii a extremei drepte la alegerile de anul viitor.
Macron, a cărui popularitate rămâne scăzută, nu poate candida din nou în 2027.
În ultimele luni, el l-a numit pe fostul său şef de cabinet, Emmanuel Moulin, în funcţia de guvernator al Băncii Centrale a Franţei, în timp ce Richard Ferrand a fost ales să conducă Consiliul Constituţional, iar Amélie de Montchalin va conduce Curtea de Conturi, care certifică conturile publice. Toţi sunt aliaţi cheie ai lui Macron.
