România este prima țară din Uniunea Europeană care a reușit să identifice o modalitate de a acorda compensații pentru sechestrarea carbonului în acvacultură, pe serviciile de mediu, un mecanism considerat unicat la nivelul statelor membre, susține Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit (DGP) – Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit (AM POPAM).
‘România a reușit să identifice o modalitate de acordare a acestor compensații pe tipurile de servicii de mediu cu privire la sechestrarea de carbon în domeniul acvaculturii. Cum am ajuns să cuantificăm sechestrarea de carbon? Cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Acvacultură de la Galați. O echipă întreagă de cercetători a contribuit la elaborarea unui studiu științific. Felicitări acestora că încă au asemenea preocupări pe care le pun în practică (…)! Noi, cei de la Autoritatea de Management de la Ministerul Agriculturii, ne-am consultat apoi cu Comisia Europeană, iar Comisia Europeană l-a categorisit ca fiind unicat la nivelul statelor membre’, a declarat, pentru AGERPRES, Valentin Toma.
Deși posibilitatea acordării unor astfel de compensații pentru servicii de mediu este prevăzută în regulamentul european, România este, potrivit evaluării transmise de Comisia Europeană, primul stat membru care a dezvoltat această abordare pentru sectorul acvaculturii.
‘Niciun stat membru nu a mai avut această abordare pe care o are România și sunt convins că va fi preluată ca exemplu de bună practică. (…) Ideea este că prin activitatea noastră din acvacultură și, bineînțeles, același lucru se întâmplă și în celelalte sectoare ale agriculturii, putem vedea că România sechestrează carbon, nu doar emite carbon’, a adăugat Toma.
Apelul de proiecte în cadrul acțiunii 2.1.4 ‘Servicii de mediu’ a fost lansat în 24 iulie și va fi deschis până la data de 6 septembrie 2026, iar bugetul total alocat este de 14,285 milioane de euro. Potrivit oficialului MADR, cel puțin 300 de ferme de acvacultură din România ar putea fi eligibile pentru această schemă, iar în aceste condiții se așteaptă la un număr similar de cereri de finanțare.
‘Noi acordăm în baza acestei măsuri o compensație maximă de 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensivă și de 97,18 euro/ha/an pentru fermele semi-intensive, adică cele care administrează hrana. Mă aștept să fie eligibile cel puțin 300 de ferme din România, fără să mă pot baza deocamdată pe o analiză efectivă. De asemenea, mă aștept să fie depuse la fel de multe cereri’, a subliniat Toma.
În cazul în care numărul cererilor va depăși bugetul disponibil, Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit intenționează ca toți solicitanții eligibili să poată beneficia de finanțare, însă cuantumul compensației ar urma să fie diminuat proporțional.
‘Ce trebuie să înțeleagă fermierii este că în momentul în care ești eligibil înseamnă că primești bani. În zona programului de acvacultură și pescuit este pentru prima dată când se procedează așa. Am inițiat acest algoritm matematic, astfel încât să nu rămână fermieri pe dinafară. Adică unii să primească și alții să nu primească. Nu a mai fost până acum o astfel de abordare pe programul dedicat pescuitului și acvaculturii. Și, atunci, dacă se depun foarte multe cereri de finanțare, bineînțeles, ca să poată să intre toate și să primească toate compensații, ele se vor diminua proporțional. Adică n-o să mai ia 175 euro/ha/an, ci mai puțin’, a explicat directorul general din Ministerul Agriculturii.
Suprafața eligibilă efectivă utilizată la calcularea sprijinului reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care se solicită compensația. Sprijinul acordat nu poate depăși 50.000 de euro/an/solicitant, iar intensitatea maximă a sprijinului public este de 100%.
Pentru a putea beneficia de compensații, fermele trebuie să fie active și să desfășoare efectiv activități în acvacultură. Simpla deținere a unui luciu de apă, în lipsa desfășurării activității de acvacultură, nu este eligibilă pentru acordarea compensației.Cele mai importante condiții care trebuie îndeplinite vizează deținerea unei licențe de acvacultură, a unei autorizații de mediu și a vizei anuale de mediu pentru anul pentru care este solicitată compensația. De asemenea, producția comercializată trebuie să se situeze între 50 și 1.500 de kilograme de pește pe hectar pe an, calculată în raport cu suprafața eligibilă efectivă.
‘Trebuie să avem de-a face cu o fermă de acvacultură care este activă. Ce înseamnă activă? Înseamnă că acea fermă desfășoară activitate de acvacultură și produce pește pe care îl vinde. Ca să fie eligibilă, una dintre condiții este ca producția vândută de pește să fie între 50 și 1.500 de kilograme de pește pe hectar pe an. Ferma trebuie să aibă licență de acvacultură, și acesta este primul element care va fi verificat, trebuie să dețină o autorizație de mediu și viza anuală de mediu. Sunt niște condiții esențiale pe care trebuie să le respecte ferma respectivă’, a mai spus el.
Directorul general susține că noua schemă nu trebuie privită doar ca o compensație acordată fermierilor din acvacultură, ci și ca o posibilitate de a accesa fonduri pentru viitoare investiții. Astfel, banii primiți prin ‘Servicii de mediu’ pot fi utilizați pentru asigurarea cofinanțării unor proiecte de modernizare.
‘Ideea este că aceste compensații pe care le dăm pot fi folosite de acești fermieri să-și asigure cofinanțarea la următoarele lor proiecte de modernizare. În septembrie, lansăm din nou, a patra oară, măsura de investiții în acvacultură, iar oamenii pot să folosească acești bani și să atragă fonduri pentru a se moderniza, pentru a-și crește producția’, a precizat Toma.
Acesta a adăugat că apelul anterior dedicat investițiilor în ferme a atras doar 10 proiecte.
În România există în prezent peste 1.100 de licențe de acvacultură, însă pentru această măsură Autoritatea de Management a identificat și a contactat direct aproximativ jumătate dintre fermele considerate potențial eligibile pentru compensații, prin comunicări transmise țintit către sector.
În prezent, Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit derulează o campanie amplă de promovare a acestei măsuri, inclusiv printr-o pagină web dedicată, ampeste.ro, unde fermierii pot găsi toate informațiile și documentele necesare și își pot verifica singuri eligibilitatea proiectului. Valentin Toma spune că aceeași abordare va fi folosită și pentru viitoarele măsuri de finanțare din programul pentru pescuit și acvacultură.
De asemenea, DGP AM POPAM va organiza și două evenimente de promovare a acțiunii 2.1.4 ‘Servicii de mediu’, unul în data de 19 august, la Miroslava, județul Iași, iar cel de-al doilea la Tulcea, în data de 21 august 2026. Ulterior, va fi organizat și un webinar pentru fermierii care nu au putut participa la aceste evenimente.
