Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 3-7 august 2026: Reuniunea miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta; Uniunea Europeană a anunțat că va acorda Ucrainei încă 1,4 miliarde de euro în beneficii din activele rusești înghețate; Comisia Europeană a finalizat etapele juridice finale pentru instituirea Fondului Scaleup Europe.
Consiliul Uniunii Europene
Miniștrii afacerilor interne au discutat în cadrul unei videoconferințe despre evoluțiile din Ceuta. În cursul reuniunii de marți, 4 august, delegația spaniolă, Comisia Europeană și SEAE au prezentat o evaluare a evenimentelor din ultimele zile și a situației de la frontiera externă din Ceuta. (sursa: https://www.consilium.europa.eu)
Reuniunea a fost convocată după ce zeci de mii de migranți au pătruns ilegal săptămâna trecută în exclava spaniolă Ceuta de pe coasta marocană a Africii.
Potrivit sursei menționate, statele membre și țările asociate spațiului Schengen s-au unit în a-și exprima profunda solidaritate cu Spania. Miniștrii au apreciat eforturile rapide și eficace ale autorităților spaniole de a răspunde situației din Ceuta. De asemenea, miniștrii au transmis condoleanțe la adresa persoanelor care și-au pierdut viața încercând să treacă frontiera.
Consiliul a subliniat importanța cooperării cu țările terțe și a dezvoltării în continuare de parteneriate care să creeze oportunități adecvate pentru cetățeni în țările lor de origine și să consolideze gestionarea migrației.
În final, în ceea ce privește comunicarea în momente de criză, miniștrii au evidențiat faptul că ar putea fi consolidată și mai mult printr-o coordonare în timp util și că ar trebui să fie mai coerentă, în special pentru a contracara actorii externi răuvoitori implicați în acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine.
* Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a estimat că această reuniune, desfășurată prin videoconferință, a fost o oportunitate de a ”clarifica faptele pe teren”. El s-a declarat de acord cu poziția guvernului spaniol, și anume că ”mafiile” traficanților de persoane au avut un rol în declanșarea valului brusc și masiv de migranți care a pătruns săptămâna trecută în exclava spaniolă Ceuta de pe coasta marocană a Africii.
Cât despre un posibil rol al Marocului în această criză – având în vedere precedentul din 2021, când autoritățile marocane au rămas pasive în fața unui alt val migrator spre Ceuta -, comisarul european a refuzat să comenteze, afirmând doar că Spania are o anchetă în desfășurare la care va participa și agenția europeană de cooperare polițienească Europol.
Conform datelor furnizate de guvernul spaniol, cel puțin 72.000 de migranți au pătruns ilegal săptămâna trecută în exclava Ceuta, înotând către aceasta sau escaladând gardul de la frontieră, dintre care, între timp, aproximativ 70.000 s-au reîntors în Maroc.
Comisia Europeană
Comisia Europeană a transmis marți, 4 august, că ”urmărește îndeaproape și monitorizează” efectele secetei asupra Dunării, în timp ce în România și Ungaria centralele nucleare funcționează la capacitate minimă din cauza scăderii debitului fluviului, seceta afectând de asemenea agricultura și transporturile, dar nu a identificat probleme de furnizare a energiei electrice, potrivit EFE.
”Deocamdată, nu vedem probleme de asigurare a aprovizionării (…). Centralele electrice au deja sisteme de contingență în funcțiune și există de asemenea vânzarea și schimburile de electricitate între statele membre”, a spus la o conferință de presă purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru climă și energie, Anna-Kaisa Itkonen.
”Dispunem de mecanisme foarte bune și de schimburi de solidaritate regională, așadar, în mod evident, toate acestea vor intra în acțiune de îndată ce va surveni o situație care să le justifice”, a mai spus aceeași purtătoare de cuvânt a Comisiei.
* Comisia Europeană a finalizat marți, 4 august, etapele juridice finale pentru instituirea Fondului Scaleup Europe, care va începe să stimuleze întreprinderile europene în curs de extindere să se dezvolte mai rapid și să concureze la nivel mondial, obiectivul inițial fiind de cinci miliarde euro, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Odată cu adoptarea documentației juridice a fondului, Fondul Scaleup Europe este instituit ca parte a Fondului Consiliului European pentru Inovare. Firma de investiții în societăți necotate EQT și-a asumat rolul de administrator de investiții și este în prezent împuternicită să ia decizii de investiții în mod independent și în condițiile pieței. EQT a fost selectat printr-un proces deschis și competitiv, a precizat Executivul comunitar.
Fondul este acum în măsură să funcționeze la capacitate maximă, investind direct în principalele întreprinderi europene în curs de extindere.
Grupul de investitori fondatori reunește o coaliție puternică de parteneri publici și privați, inclusiv Novo Holdings, EIFO (Fondul de Export și Investiții al Danemarcei), CriteriaCaixa, Santander/Mouro Capital, Fondazione Compagnia di San Paolo împreună cu Intesa Sanpaolo și Fondazione Cariplo, APG Asset Management în numele fondului de pensii olandez ABP, Wallenberg Investments și Allianz, alături de Comisie. Colectarea de fonduri va continua cu scopul de a atinge obiectivul de aproximativ cinci miliarde euro, a indicat Executivul comunitar.
* Uniunea Europeană a anunțat miercuri, 5 august, că va trimite Ucrainei încă 1,4 miliarde de euro din profiturile extraordinare generate de dobânzile la activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei (RSB), ca urmare a sancțiunilor UE împotriva Moscovei pentru invadarea țării vecine.
Comisia Europeană a precizat într-un comunicat de presă că acesta este al cincilea astfel de transfer, după o a patra tranșă de 1,4 miliarde de euro efectuată în martie.
În acest caz, plata reprezintă veniturile acumulate în primul semestru al anului 2026.
Deși activele rusești rămân înghețate, Comisia a subliniat că ”dobânzile generate de soldurile de numerar nu aparțin Rusiei” și, prin urmare, a propus alocarea acestora pentru a sprijini Ucraina.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că acest ultim transfer de 1,4 miliarde de euro ”va sprijini rezistența continuă a Ucrainei împotriva războiului ilegal al Rusiei”.
De la înghețarea lor, activele rusești au generat un total de 8 miliarde de euro în profituri excepționale.
* Uniunea Europeană trebuie să folosească toate pârghiile în relațiile cu Marocul, inclusiv politica de vize, pentru a impune o atitudine cooperantă din partea acestei țări în chestiunea migrației, a declarat joi, 6 august, comisarul european pentru migrație Magnus Brunner, la o săptămână după valul masiv de migranți care a pătruns în exclava spaniolă Ceuta de pe coasta marocană a Africii, potrivit Reuters și EFE.
UE este vulnerabilă în situația în care controalele la frontierele sale depind de bunăvoința unei țări vecine, a subliniat comisarul european într-o intervenție în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, care s-a reunit într-o sesiune extraordinară prin videoconferință pentru a discuta situația din Ceuta.
El a îndemnat Consiliul UE și Parlamentul European să aprobe așa-numita directivă privind facilitarea, prezentată de Comisia Europeană în anul 2023, care le-ar permite statelor membre să sancționeze persoanele care facilitează migrația ilegală către UE.
”Este vorba despre destructurarea rețelelor de trafic ilegal (de persoane). Și, în acest sens, chiar mă bazez pe Parlamentul European și îl îndemn să adopte poziția sa cu privire la directiva împotriva traficului ilegal propusă de Comisie în urmă cu trei ani”, a insistat comisarul european.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)
Tribunalul Uniunii Europene a respins cererea eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă de suspendare a deciziei prin care Parlamentul European i-a ridicat parțial imunitatea parlamentară.
În Ordonanța pronunțată de vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene, Savvas Papasavvas, în cauza T-283/26 R, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru suspendarea temporară a executării deciziei Parlamentului European până la soluționarea procesului privind anularea acesteia și a respins cererea eurodeputatei.
Potrivit ordonanței, pronunțată la 16 iulie și disponibilă pe site-ul Curții de Justiție a Uniunii Europene (InfoCuria), Diana Iovanovici Șoșoacă a sesizat Tribunalul UE, la 7 mai 2026, prin două demersuri distincte: o acțiune prin care solicită anularea deciziei Parlamentului European și o cerere de suspendare a executării acesteia până la soluționarea procesului.
Acțiunea principală, prin care eurodeputata cere anularea deciziei Parlamentului European privind ridicarea parțială a imunității sale, va fi analizată separat și rămâne în curs de judecată.
