Redactia
La nici o săptămână de la tragedia de la Galați, România nu-și învață lecția, o lecție dură despre un sistem corupt, bolnav și foarte neputincios.
Portul Constanta, obiectiv strategic la Marea Neagra “bubuit” de incompetența celor care ar fi trebuit sa monitorizeze prin OCHIUL ULTRAMODERN al Gărzii de Coastă, în care s-au investit milioane de euro, doar pentru poze de revistă și vizite de curtoazie.
Într-un cuvânt acest sistem integrat de monitorizare a Marii Negre cu scopul prevenirii evenimentelor care aduc atingere Siguranței Naționale, închide “ochiul” în momentele critice, demne de a ridiculiza Poliția de Frontieră (cazul drogurilor pe Dunăre pescuite luni întregi de către localnici, drone, explozii).
SCOMAR: investiții de peste 70 de milioane de euro, dar o dronă militară este descoperită de ARSVOM în Portul Constanța și nu de către Poliția de Frontiera condusa de comisarul-șef de poliție Alexandru Oae.
Un incident petrecut în dimineața zilei de 5 iunie 2026 ridică semne de întrebare privind eficiența Sistemului Integrat Modern de Supraveghere Maritimă (SCOMAR), unul dintre cele mai costisitoare proiecte de securizare a frontierei maritime realizate de statul român.
Dronele văzute întâmplător de lucrători de la salvarea vieților pe mare
Potrivit informațiilor disponibile, la ora 06:05, Poliția de Frontieră a fost informată telefonic de către lucrători ai Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) cu privire la prezența unei ambarcațiuni de mici dimensiuni, blocată într-un baraj de depoluare din Dana 78 a Portului Constanța.
În urma sesizării, polițiștii de frontieră s-au deplasat în zonă și au confirmat că este vorba despre o dronă militară maritimă.
Investiții uriașe în ceva ce nu funcționează
Dincolo de circumstanțele concrete ale incidentului, atenția se îndreaptă inevitabil către sistemul care ar fi trebuit să asigure supravegherea permanentă a zonei maritime. SCOMAR, aflat în coordonarea comisarului-șef de poliție Alexandru Oae, a beneficiat de investiții uriașe încă de la lansarea sa.
Construit prin programele PHARE 2003–2005, sistemul a presupus o investiție inițială de aproximativ 24,6 milioane euro. A
u urmat numeroase contracte de modernizare și mentenanță: modernizarea soluțiilor radar, actualizarea sistemelor optoelectronice, dezvoltarea centrelor de comandă și control, modernizarea comunicațiilor și implementarea unor noi capabilități de securitate.
Numai în ultimii ani au fost alocate zeci de milioane de lei pentru menținerea și dezvoltarea sistemului, iar valoarea totală a investițiilor publice este estimată la peste 60–70 milioane euro.
Printre cheltuielile publice cunoscute se numără: investiția inițială de aproximativ 24,6 milioane euro, modernizarea soluției radar în valoare de 13,87 milioane lei, lucrări de mentenanță pentru sistemele optoelectronice de 19,73 milioane lei, un proiect major de modernizare în valoare de 11,538 milioane euro, programul „Mentenanță evolutivă SCOMAR”, finanțat prin Fondul pentru Securitate Internă, în valoare de 7,8 milioane euro, contractul de modernizare atribuit în perioada 2024–2025 companiei HAVELSAN, în valoare de aproximativ 87,76 milioane lei cu TVA.
Foarte multe întrebări fără răspuns
În aceste condiții, apar întrebări legitime.
A detectat SCOMAR această ambarcațiune înainte ca ARSVOM să anunțe autoritățile?
A fost generată vreo alertă de către radarele și senzorii sistemului?
Au existat informații operative privind prezența obiectivului înainte de apelul telefonic primit la ora 06:05?
Dacă sistemul a identificat ținta, care au fost măsurile dispuse și în ce interval de timp?
Dacă nu a identificat-o, cum se explică faptul că o dronă militară maritimă a ajuns într-o zonă portuară și a fost observată de personalul unei alte instituții înainte ca sistemul dedicat supravegherii maritime să genereze o alertă?
La fel de importantă este și clarificarea modului de reacție după primirea sesizării. În situații care implică posibile obiecte militare sau dispozitive fără echipaj ajunse în proximitatea infrastructurii portuare, opinia publică are dreptul să cunoască succesiunea exactă a evenimentelor, intervalele de timp dintre sesizare și intervenție, precum și măsurile operative dispuse de factorii de decizie.
Într-un context regional marcat de conflictul din Marea Neagră și de incidente repetate care au implicat drone și alte echipamente militare ajunse în apropierea frontierelor României, eficiența sistemelor de supraveghere nu mai reprezintă doar o problemă administrativă. Este o chestiune care ține de securitatea națională și de modul în care sunt gestionate investiții publice de zeci de milioane de euro.
Până la prezentarea unei explicații oficiale complete, rămâne un fapt greu de ignorat: existența dronei maritime a fost semnalată inițial de lucrători ai ARSVOM, iar nu de sistemul de supraveghere maritimă în care statul român a investit, de-a lungul anilor, sume impresionante de bani.
