Sectorul bancar din România trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă, dar și o inflație peste media Uniunii Europene, relevă studiul ‘European Retail Banking Radar 2026’, realizat de compania de consultanță Kearney.
În același timp, băncile se confruntă cu presiuni asupra veniturilor disponibile ale populației, cu riscul de downgrade și presiuni asupra costului finanțării externe, precum și cu volatilitate politică și incertitudini privind implementarea reformelor.
Raportul evidențiază încetinirea ritmului de creștere a veniturilor băncilor europene, presiunea asupra profitabilității generată de normalizarea dobânzilor și importanța eficienței operaționale, a diversificării surselor de venit și a consolidării sectorului în noul context de piață.
Conform sursei citate, Europa intră într-o etapă de normalizare, după perioada excepțională din 2023-2025.
‘Pentru România, însă, provocarea depășește simpla normalizare a dobânzilor. Aceasta vine într-un moment în care sectorul bancar trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă, inflație peste media UE, presiuni asupra veniturilor disponibile ale populației, risc de downgrade și presiune pe costul finanțării externe, precum și volatilitate politică și incertitudine privind reformele’, se menționează în document.
Pe lângă acestea, piața bancară românească se află într-un proces continuu de consolidare: Banca Transilvania a integrat OTP, UniCredit a fuzionat cu Alpha Bank, iar valul de consolidare continuă să ia amploare.
În acest context, se conturează câteva priorități pentru bănci. Una dintre acestea este reprezentată de ‘reziliența profitului’, respectiv ‘protejarea profitabilității înaintea creșterii’, notează autorii cercetării.
‘Pentru multe bănci, perioada 2027-2028 va fi definită mai degrabă de disciplina costurilor, managementul riscului, optimizarea capitalului, colectarea creanțelor, repricing și retenția clienților decât de strategii agresive de creștere. În acest context, tranzacțiile de tip M&A nu sunt doar instrumente de creștere, ci și modalități de absorbție a costurilor fixe, obținere a economiilor de scară și valorificare mai eficientă a investițiilor în tehnologie și digitalizare’, se mai arată în comunicat.
O altă prioritate vizează mutarea creșterii de la ‘rate beta’ către volume și relationship banking.
‘Băncile trebuie să accelereze creditarea sănătoasă, în special pe segmentele creditelor ipotecare, creditelor de consum garantate și IMM-urilor/microîntreprinderilor, prin digitalizarea proceselor de underwriting și aplicarea unui pricing diferențiat la nivel de client. România dispune de o bază solidă de depozite, un număr mare de clienți și un nivel ridicat de adopție a plăților cu cardul, însă nu reușește să transforme suficient aceste atuuri în creșterea creditării, a investițiilor, a asigurărilor și a utilizării recurente a serviciilor bancare’, se mai spune în document.
Pe listă se mai află reducerea radicală a cost-to-serve, nu doar închiderea sucursalelor.
‘Un raport cost-venit (CIR) de aproximativ 59% în România, comparativ cu circa 54% la nivel european, arată că digitalizarea s-a concentrat adesea pe front-end, și nu pe transformarea end-to-end a modelului operațional. Produsele, procesele, sistemele IT legacy, operațiunile de back-office, precum și procesele de onboarding, administrare a relației cu clienții (servicing) și recuperare a creanțelor (collections) trebuie simplificate. În caz contrar, consolidarea riscă doar să adauge complexitate. Inteligența artificială poate face aici diferența’, mai arată analiza.
Totodată, băncile trebuie să construiască surse reale de fee income.
Până acum, băncile locale au beneficiat de creșterea veniturilor nete din dobânzi (NII). Pe măsură ce dobânzile se normalizează, creșterea veniturilor din comisioane (NCI) devine esențială pentru menținerea profitabilității. Plățile, wealth management, bancassurance, serviciile pe bază de abonament și ecosistemele pentru comercianți vor deveni surse tot mai importante de creștere. European Retail Banking Radar arată că ritmul de creștere revine treptat spre nivelurile dinaintea perioadei excepționale generate de dobânzile ridicate, iar România nu va fi o excepție, notează sursa citată.
‘Băncile de retail din România au valorificat cu succes beneficiile generate de perioada dobânzilor ridicate. Următoarea provocare și totodată, următoarea sursă de creare a valorii este transformarea acestui avantaj într-o creștere sustenabilă, bazată pe relația cu clientul, diversificarea surselor de venit și îmbunătățirea productivității, nu doar pe extinderea bilanțului. Nu cred că principala preocupare a consiliilor de administrație și a directorilor generali ai băncilor este că nu vor mai crește cu 8%. Cred că miza este să intre într-un mediu economic mai dificil fără ca băncile să fi rezolvat pe deplin provocările legate de eficiență, monetizarea bazei de clienți și managementul riscului.’, a afirmat Florian Teleabă, Partner Financial Institutions, Kearney, citat în comunicat.
Țările din sudul Europei, afectate în urmă cu un deceniu de criza datoriilor și al restructurărilor bancare, se numără astăzi printre cele mai performante piețe de retail banking din Europa, potrivit cercetării.
În urmă cu zece ani, băncile din Europa de Sud reprezentau punctul vulnerabil al sectorului bancar european, confruntându-se cu volume ridicate de credite neperformante, programe de sprijin financiar și procese ample de restructurare.
Analiza Kearney arată că fiecare reducere cu 10 puncte de bază a ratelor dobânzilor se traduce printr-o diminuare de aproximativ 26 de miliarde de euro a veniturilor băncilor din UE-27. Pentru a-și menține nivelul actual de profitabilitate și aceeași rată costuri/venituri, băncile ar trebui să reducă aproximativ 14 miliarde de euro din costuri și să genereze suplimentar între 19 și 20 de euro venituri din comisioane pentru fiecare client. Instituțiile cu cele mai bune rezultate își diversifică deja sursele de venit prin dezvoltarea activităților din domenii precum plăți, administrarea averii, produse de protecție și servicii de consultanță, continuând în același timp să își îmbunătățească productivitatea.
Veniturile din taxe și comisioane au crescut cu 4,5% între 2024 și 2025, iar venitul generat per angajat a avansat cu 3,1%. Această evoluție se înscrie într-o tendință de eficientizare pe termen lung: volumul de activitate per angajat aproape s-a dublat din 2008 până în prezent, iar volumul gestionat per sucursală aproape s-a triplat.
European Retail Banking Radar 2026 realizat de Kearney monitorizează evoluția a 88 de bănci de retail din 21 de piețe europene, atât din Europa Occidentală, cât și din Europa de Est, pe baza datelor raportate public pentru perioada 2008-2025. Studiul evaluează performanța instituțiilor financiare dintr-o perspectivă amplă, de la capacitatea de generare a veniturilor până la eficiența operațională și managementul riscului, permițând distingerea clară între efectele ciclice și schimbările structurale profunde.
