În contextul concertului Metallica din această seară de pe Arena Naţională, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) atrage atenţia, în special celor care sunt nostalgici ai regimului comunist, fără să înţeleagă cu adevărat că modelul impus de sistemul totalitar îngrădea în mod brutal libertatea de exprimare, pe care ei o consideră de sine înţeleasă, şi face referire la faptul că în urmă cu 37 de ani “nu aveai voie să asculţi „muzică occidentală” nici în camera ta. Nu îţi permiteai să ieşi în evidenţă nici cu părul lung, nici cu hainele, cu atât mai puţin cu ideile”.
În 1989, câţiva tineri metalişti din Iaşi au ajuns în atenţia Securităţii pentru că au avut curajul să iasă în evidenţă.
Securitatea îi supraveghea îndeaproape pe cei “infectaţi”. Românii, care comparau “tendenţios” realităţile din Occident faţă de viaţa lor de zi cu zi, erau luaţi în vizor şi urmăriţi prin metode specifice. Nu doar comentariile referitoare la sistemul politic şi libertatea din statele democratice, respectiv cele despre nivelul de trai mult superior faţă de cel autohton interesau “organele”. Preferinţa românilor către producţia cultural-artistică occidentală stârnea, de asemenea, îngrijorare, potrivit CNSAS.
“Curentele muzicale cu mare trecere în rândul tineretului occidental (disco, pop, rock, punk) erau văzute cu ochi răi de sistem, mai ales după ce Ceauşescu a pus capăt relativei deschideri culturale a ţării din anii ’60-’70. Aceste genuri muzicale erau considerate în general drept influenţă americană – iar America era liderul taberei anticomuniste. Regimul promova în schimb muzica populară şi aşa-zisa “muzică uşoară” – un gen eteroclit, inspirat de artişti din Franţa şi Italia (ţări considerate acceptabile, până la un punct, pentru că aveau partide comuniste puternice, iar o bună parte a tineretului împărtăşea vederi de stânga). Sigur, existau şi în România solişti şi trupe pop-rock, însă activau sub controlul atent al autorităţilor. Fuseseră “îmblânzite” prin integrarea în forme oficiale de exprimare, verificate de regim (în emisiuni de radio şi televiziune, prin participarea la Cenaclul Flacăra). Piese atent selecţionate erau înregistrate pe discuri, după ce erau acceptate de cenzură. Erau organizate şi concerte, în special prin cluburi, în cadrul cărora trupele îşi permiteau o mai mare libertate de exprimare”, explică CNSAS.
O notă informativă din 7 februarie 1989 atrăgea atenţia Securităţii Iaşi. Un grup de studenţi se constituiseră într-o “organizaţie de stil < Fan Club>”, numită “Aspida”. Tinerii, se ştie, au fost întotdeauna cei mai deschişi la nou şi vectorul tipic al schimbărilor politice. Prin urmare, acţiunile lor cu potenţial “duşmănos” trebuiau documentate şi curmate prompt. În plus, ţinuta lor (păr lung, blugi, geci negre din piele, brăţări din piele cu ţinte metalice etc.) nu se încadra în modelul tern şi conformist promovat de regimul ceauşist. Studenţii subversivi erau adepţi ai muzicii rock, mai ales ai curentului heavy metal. Este hazliu faptul că tânăra locotenent se simte obligată să traducă termenul pentru şefii ei mai în vârstă şi, de presupus, nu tocmai la curent cu noile mode muzicale (probabil şi fără prea multe studii la bază).
Se pare că cel mai tare îi speriau pe securişti tricourile cu misterioasa literă “A” a cărei semnificaţie nu reuşiseră să o descifreze. Mai bine, probabil, fiindcă “Anarchy” le-ar fi alimentat şi mai tare ignoranţa şi paranoia. În documentul prezentat se găsesc trei menţiuni anxioase referitoare la “tricourile cu litera A”.
Conform CNSAS, interesant este şi faptul că, pe lângă postul de radio Europa Liberă, alte surse la care studenţii ieşeni ascultau muzica preferată erau posturile de televiziune din U.R.S.S. Aici politica de glasnost şi perestroika a lui Gorbaciov dusese la o deschidere fără precedent a societăţii sovietice faţă de influenţele occidentale, inclusiv cele muzicale. De altfel, câteva luni mai la vale, în august 1989, Moscow Music Peace Festival aducea pe scenă nume grele ale muzicii rock, precum Bon Jovi, Ozzy Osbourne, sau Scorpions.
Totuşi, spre deosebire de sovietici, autorităţile comuniste de pe plaiurile mioritice erau mai puţin îngăduitoare faţă de astfel de manifestări şi moravuri capitaliste decadente. Prin urmare, securitatea însăilează un plan de măsuri pentru a-i identifica pe “metalişti”. Mai mulţi informatori vor fi dirijaţi în mediul studenţilor şi al elevilor de liceu, pentru a stabili câţi sunt, cine sunt, unde îşi fac veacul, ce comentarii fac şi ce preocupări au. Cei identificaţi urmau să fie verificaţi, împreună cu părinţii, iar asupra lor urmau să fie luate măsuri “S” (interceptarea corespondenţei) şi “F” (investigaţii la domiciliu). Suplimentar, şeful Serviciului I trasează sarcină ca sus-numita tov. locotenent, împreună cu un alt tânăr coleg locotenent să se infiltreze în localul frecventat de cei urmăriţi, pentru a efectua observaţii directe, sub acoperire de “consumatori” (probabil pozând ca un cuplu). Din fericire pentru rockerii ieşeni, securiştii nu au reuşit să rezolve cazul înainte de evenimentele din decembrie 1989, scrie CNSAS pe Facebook.
Notă de măsuri în cazul “Aspida”
a) Din informaţiile furnizate de sursa “Laur” s-a stabilit că în rândul tinerilor din municipiul Iaşi ar exista o organizaţie de stil “Fan Club” numită “Aspida”, constituită dintr-o majoritate studenţească.
Cei care ar face parte din organizaţie sînt buni cunoscători de muzică, în special rock şi sînt influenţaţi de curentul “Heavy Metal” (metal greu), recepţionat şi prin intermediul posturilor de televiziune din U.R.S.S. şi occident (n.n. însemnare ulterioară)
b) Prin măsurile întreprinse au fost identificaţi mai mulţi “metalişti” preocupaţi de muzică urmînd a se întreprinde măsurile de verificare.
Nu s-a stabilit dacă dintre ei sînt tineri care fac parte din organizaţie deoarece sursa nu cunoaşte nici un membru al organizaţiei şi nici alte date. Unii dintre “metalişti” au pseudonime.
Notă informativă
“Sursa informează că în legătură cu existenţa unei organizaţii de stil “Fan Club” numită “Aspida” a aflat de la un anume Eugen (Jeny …) care a fost internat de curând în spital (pentru a amâna plecarea în armată sau refuz de a satisface stagiul militar a recurs la un procedeu mistificator (?) prin care a indus în eroare organele medicale – pilitură de Fe la rădăcina părului urmată de o electroencefalogramă.
Organizaţia are ca membri o majoritate studenţească.
Accesul în organizaţie este f. dificil, trebuie să fii un bun cunoscător de muzică rock, au legitimaţii. Nu se manifestă în public, nu atrag cu nimic atenţia.
De cîţiva ani primesc muzică de la postul de radio “Europa Liberă”. Sursa cunoaşte că membrii grupului poartă tricouri cu un A pe ele”.
