Plenul Senatului a adoptat, luni, rapoartele finale propuse de Comisia de constituționalitate în cazul anchetelor privind întâlnirea dintre fostul premier Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august la Palatul Parlamentului, și împrejurările în care judecătorul CCR Cristian Deliorga a călătorit spre Mykonos, Grecia, cu un zbor privat, împreună cu mai mulți politicieni.
Au fost înregistrate 58 de voturi ”pentru”, 2 ”împotrivă” și 42 de abțineri în cazul anchetei privind întâlnirea Bolojan – Tănăsescu și 67 de voturi ”pentru”, unul ”împotrivă” și 13 abțineri în cazul anchetei privind deplasarea lui Deliorga, din 8 iulie, spre Mykonos.
În ambele rapoarte se constată ”imposibilitatea” comisiei de a clarifica împrejurările, scopul, motivul și temele discutate la întâlnirea Bolojan – Tănăsescu, dar și circumstanțele deplasării lui Cristian Deliorga la Mykonos, deoarece niciunul dintre cei invitați și implicați în aceste două situații nu s-a prezentat la audieri.
Potrivit rapoartelor, Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu au fost invitați de nouă ori, iar Cristian Deliorga, de șapte ori.
”Comisia a fost pusă în imposibilitatea de a ajunge la niște concluzii din cauza persoanelor care au fost invitate la audieri și nu s-au prezentat și din cauza responsabililor instituțiilor cărora le-au fost trimise adrese și nu au răspuns la acestea. Legislația este deficitară la capitolul privind răspunderea celor care nu vin în urma invitațiilor comisiilor de anchetă. Am trimis o sesizare grupurilor parlamentare, poate se pun la masă și vom adopta o legislație prin care se pot aplica sancțiuni celor care nu vin la invitațiile comisiilor parlamentare. Eu aș fi dispusă să adopt o legislație privind răspunderea penală a acestora”, a afirmat, luni, președintele Comisiei de constituționalitate, Cosmina Cerva.
Comisia a mai constatat imposibilitatea clarificării motivului pentru care întâlnirea din 14 august s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului.
Potrivit raportului, ”dacă (Simina Tănăsescu și secretarul general al CCR) s-ar fi prezentat la audieri sau ar fi transmis un răspuns instituțional bazat pe transparență, s-ar fi putut înlătura prin explicații clare și credibile orice suspiciune rezonabilă privind existența unor relații sau conduite incompatibile cu exigențele de imparțialitate și ar proteja autoritatea CCR, menținând încrederea publică în imparțialitatea și integritatea actului său jurisdicțional”.
În legătură cu întâlnirea Bolojan – Tănăsescu, comisia senatorială propune sesizarea plenului CCR în vederea analizării aspectelor anchetei, aplicarea de sancțiuni dacă este cazul și comunicarea concluziilor.
O altă propunere vizează sesizarea Comisiei juridice a Senatului ”în vederea cercetării disciplinare a senatorului Ilie Bolojan ca urmare a refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor Comisiei de constituționalitate și a neprezentării la audierile la care a fost convocat”.
Despre deplasarea la Mykonos a lui Cristian Deliorga, cu un zbor privat, împreună cu mai mulți politicieni, comisia a mai constatat imposibilitatea clarificării modalității de organizare și de acoperire a costurilor, identificării eventualelor beneficii materiale sau de altă natură primite de judecătorul CCR.
Comisia de constituționalitate a propus sesizarea plenului CCR pentru a cerceta aceste aspecte, să aplice sancțiuni dacă este cazul și să comunice concluziile cercetării.
În raport se mai solicită sesizarea Adunării Generale a Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) în vederea examinării conduitei președintelui CCIR, Mihai Daraban, pentru că nu s-a prezentat la audieri în Parlament.
”Principiile colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului presupun exercitarea cu bună credință atât a competențelor inerente funcției de anchetă a Parlamentului, cât și a calității de reprezentant al unei instituții publice”, se arată în raport.
Comisia de constituționalitate a Senatului consideră că grupurile parlamentare ar trebui să analizeze oportunitatea modificării legislației privind răspunderea persoanelor care nu se prezintă la audieri în cadrul anchetelor parlamentare și a celor care nu transmit informațiile și documentele solicitate de aceste comisii.
”Această modificare este necesară pentru a da autoritate comisiilor de anchetă, așa cum este consacrată în jurisprudența Curții Constituționale”, se punctează în rapoartele comisiei.
Senatorul USR Narcis Mircescu și-a exprimat nemulțumirea că deputatul Florin Manole, care s-ar fi aflat la acea dată în același avion cu judecătorul Deliorga, nu a fost invitat la ancheta Mykonos, spre deosebire de prima anchetă, unde fostul premier a fost invitat de nouă ori.
”Unde apare un jet privat, imposibil să nu fie și un PSD-ist în el”, a spus Mircescu.
Cosmina Cerva a explicat că, pentru a invita la audieri o persoană, o comisie parlamentară nu se poate baza doar pe informațiile apărute în presă.
Președintele Comisiei juridice a Senatului, Ion Rujan (PSD), a apreciat drept ”regretabilă” absența fostul premier Ilie Bolojan de la audieri pentru că ”a ales să minimalizeze, să bagatelizeze și să sfideze Senatul și comisia învestită de plen”.
***
Pe 24 august, plenul Senatului a aprobat desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate cu privire la întâlnirea din 14 august dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. Pe 8 septembrie, plenul Senatului a extins obiectul de activitate al comisiei de anchetă pentru zborul cu un avion privat în Mykonos efectuat de judecătorul CCR Cristian Deliorga.
Președintele Senatului, invitat și el la audieri, a transmis, în fața comisiei, că biroul său este ”un spațiu public cu un regim aparte”, ”adecvat” pentru eventuale întâlniri, în Parlament, ale prim-ministrului.
Membrii comisiei au primit, în luna octombrie, un document din partea președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în care explică în ce context a avut loc întâlnirea cu Ilie Bolojan, respectiv punerea la dispoziție a unor spații din corpul B3 al Palatului Parlamentului pentru desfășurarea activității jurisdicționale a CCR, al cărei volum a crescut ”constant” și ”accelerat” în ultimii ani.
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
