Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a declarat, joi seara, într-o discuție despre transhumanță desfășurată în cadrul Festivalului Astra Film de la Sibiu, că este nevoie de un limbaj comun între realitățile păstoritului din România și percepția de la Bruxelles, unde, potrivit acestuia, oieritul și transhumanța sunt considerate obiceiuri din trecut.
‘Avem o problemă de limbă în acest moment. Bruxelles-ul consideră că oieritul și transhumanța sunt niște obiceiuri din trecut, pe când ele sunt cât se poate de prezente în România’, a afirmat Nicu Ștefănuță într-un mesaj înregistrat și transmis spectatorilor din Sibiu.
Acesta a susținut că păstoritul trebuie privit ca o activitate actuală, care nu poate fi redusă la dimensiunea turistică sau asociată exclusiv trecutului.
‘Eu sunt aici (n.r. în Parlamentul European) să găsesc acea limbă comună între realitățile păstoritului de astăzi și ideea că este doar turism sau ceva ce aparține trecutului. Asta încerc să fac și voi discuta despre asta și voi face tot ce ține de mine să realizez această unitate’, a spus europarlamentarul.
Nicu Ștefănuță a menționat și existența unei probleme de comunicare în privința vaccinării șeptelului, exprimându-și convingerea că poate fi găsit un limbaj comun.
Discuția despre transhumanță a fost prilejuită de proiecția documentarului ‘Calea laptelui’, realizat de Dumitru Budrala, directorul fondator al festivalului sibian, pe parcursul a 15 ani. Originar din Mărginimea Sibiului, locul renumit pentru oierit și transhumanță.
‘Eu am avut ideea și dorința și pasiunea să înregistrez acest fenomen multimilenar. Simțeam că se termină, simțeam că e finalul de transhumanța mare. Și atunci am considerat că e foarte, foarte important să fie înregistrată această practică străveche a românilor’, a arătat Dumitru Budrala.
Prezentă la discuția despre transhumanță, președintele EcoRuralis, Ramona Duminicioiu, a reamintit că acest an este declarat de ONU, Anul Internațional al Pajiștilor și Păstorilor. De asemenea, transhumanța face parte din patrimoniul UNESCO. În opinia Ramonei Duminicioiu, oierii ar trebui să facă o presiune mai mare asupra autorităților pentru a-și rezolva problemele.
‘Transhumanța face parte din patrimoniul imaterial UNESCO, dar trăim în niște vremuri în continuă schimbare și ne adaptăm la ele, țărani sau ciobani. Transhumanța într-adevăr, se făcea pe trasee foarte lungi, dar este mai fezabilă și mai realistă pe trasee mai scurte, pentru că urbanizarea, care a crescut extraordinar de mult în ultimii zeci de ani, aproape s-au dublat marile orașe în dimensiune și dezvoltarea infrastructurii drumurilor sunt obstacole reale și foarte mari pentru transhumanță. Și trebuie să fim realiști, trebuie să facem mai multă presiune asupra autorităților, pentru că noi nu suntem suficient de bine organizați și în sectorul nostru asociativ se mai fac și greșeli, dar trebuie să creștem. (…) Tocmai de asta noi trebuie să facem eforturi mai mari și să ne punem cererile pe masă, pentru că lucrurile nu se vor schimba în favoarea agriculturii de familie, a păstoritului, a transhumanței de la sine, se vor întâmpla doar dacă noi ne implicăm’, a explicat reprezentanta EcoRuralis.
Festivalul Astra Film continuă până duminică, 25 octombrie.
