Expoziţia „Colecţia recuperată. Povestea Slătineanu”, care aduce în faţa publicului singura operă semnată Vincent van Gogh aflată în România, va putea fi vizitată în perioada 9 mai – 19 iulie 2026, la Art Safari New Museum din Amzei 13.
“Colecţia Slătineanu este una dintre cele mai valoroase şi mai puţin cunoscute colecţii de artă din ţara noastră. Faptul că a fost restituită, după decenii întregi, de statul român, familiei colecţionare Slătineanu, este, în sine, o poveste extraordinară. Noi am vrut să o spunem cum se cuvine, dedicându-i o întreagă expoziţie care are ca element central singura operă semnată Van Gogh aflată în România” – Ioana Ciocan, Managing Partner Art Safari.
Peste 100 de lucrări de artă plastică şi obiecte de valoare din colecţia Slătineanu sunt prezentate: lucrări de artă europeană şi românească, ceramică populară, arme, bijuterii, obiecte decorative şi piese arheologice, organizate în două mari secţiuni – colecţia constituită de Alexandru Slătineanu şi cea constituită de fiul său, Barbu.
Povestea singurului Van Gogh din România
Piesa centrală a expoziţiei este “Culegătoarea de morcovi”, realizată în cărbune pe hârtie şi datată 1885. A fost achiziţionată în jurul anului 1900 de medicul şi colecţionarul Alexandru Slătineanu, pe atunci doctorand la Paris şi pasionat cunoscător de artă, direct de la celebrul negustor de artă Ambroise Vollard, în galeria sa din Rue Laffitte nr. 6, Paris. Acelaşi negustor care îi lansase pe Picasso şi Cézanne şi care a contribuit decisiv la recunoaşterea operei lui Van Gogh după moartea artistului.
Lucrarea a fost realizată în mediul rural olandez al finalului de secol XIX, în preajma localităţii Nuenen, unde artistul a locuit între 1883 şi 1885. În acea perioadă, Van Gogh era profund fascinat de viaţa şi munca ţăranilor, pe care îi urmărea şi îi imortaliza în timpul activităţilor cotidiene. Maniera în care a fost lucrată opera este întunecată, cu linii ferme în cărbune pe hârtie, departe de culorile vibrante pentru care a devenit cunoscut mai târziu. Slătineanu, un bun cunoscător de artă a observat imediat tuşa lui Van Gogh şi şi-a dat seama de valoarea lucrării.
La revenirea medicului în România, în 1902, lucrarea a ajuns în ţară şi a rămas în colecţia familiei. După moartea lui Alexandru Slătineanu, colecţia a continuat să fie dezvoltată şi administrată de fiul acestuia, Barbu, şi de soţia sa, Alexandra, ea însăşi sculptoriţă.
Alexandru Slătineanu, personalitate marcantă a medicinii româneşti
Alexandru Slătineanu a fost bacteriolog, epidemiolog şi profesor universitar. După studii la Paris şi specializări la Institutul Pasteur, sub îndrumarea lui Ilia Mecinikov şi alături de Ion Cantacuzino, s-a întors în ţară pentru a pune bazele cercetării moderne în microbiologie. A activat ca profesor la Catedra de Bacteriologie şi a deţinut funcţia de rector al Universităţii Mihăilene între 1923 şi 1926. A participat activ la combaterea epidemiilor de holeră din timpul celui de-al Doilea Război Balcanic şi al Primului Război Mondial, obţinând gradul de colonel.
Pasiunea sa pentru colecţionarism s-a dezvoltat la Paris, unde frecventa licitaţii şi anticariate pariziene alături de prietenul său Ion Cantacuzino. La întoarcerea în România, colecţia sa de artă europeană a ajuns în casa sa din Cotroceni, împreună cu tablouri, gravuri, obiecte de artă decorativă, arme şi antichităţi.
