Specialiști din domeniul sănătății, al combaterii dezinformării, tehnologiei și securității cibernetice, reprezentanți ai presei și creatori de conținut au dezbătut, joi, la Palatul Patriarhiei, mecanismele prin care se formează și se propagă narațiunile despre vaccinare și sănătate, precum și soluțiile prin care pot fi limitate efectele dezinformării și reconstrui încrederea în știință.
Alexandru Rafila, reprezentant al Societății Române de Microbiologie, a atras atenția că educația pentru sănătate constituie ‘pilonul esențial’ care poate combate dezinformarea.
‘Am vorbit cu noul ministru al Educației, mi-a promis și dânsul, dar bănuiesc că o să reușim să facem lucruri concrete, încât educația pentru sănătate să devină o disciplină curriculară care să ajute tânăra generație să se dezvolte armonios’, a declarat Alexandru Rafila.
Reprezentantă a Societății Române de Epidemiologie, Adriana Pistol, a semnalat că percepția publică privind gravitatea patologiilor împotriva cărora vaccinarea oferă protecție a scăzut și a atras atenția că nimeni nu vorbește despre severitatea maladiei și complicațiile sale pe termen scurt și lung.
‘Mie mi se pare, nu sunt specialist în comunicare, dar cred că noi ar trebui să schimbăm puțin stilul de a comunica și să nu mai vorbim atât de mult despre vaccinuri, trebuie să vorbim mai mult despre boli. Lumea nu mai știe cum arată bolile’, a spus Adriana Pistol.
Directorul INSCOP, sociologul Remus Ștefureac, a menționat că un studiu al instituției pe care o reprezintă arată că 70% din populație consideră că România este afectată în prezent de acțiuni de război hibrid, dezinformare, presiune economică și atacuri cibernetice.
El a punctat că sursele cele mai expuse la dezinformare sunt reprezentate de rețelele sociale – 43% și posturile de televiziune – 38%.
Remus Ștefureac a precizat că 54% din totalul respondenților sunt foarte siguri sau mai degrabă siguri că pot face diferența între informații reale și false atunci când apar știri despre securitate sau război, dar când sunt întrebați despre populație în mod generic procentul scade la 24%.
Teodor Blidaru, reprezentant al Hubului pentru Inovație în Sănătate, a informat că un studiu calitativ arată că dezinformarea exploatează o criză de încredere deja existentă și că, de multe ori încrederea în instituțiile publice și în autoritățile sanitare este deja fragilizată. Acesta constituie un fenomen nu numai în România, ci în toate țările din Europa Centrală și de Est, iar pe acest fond se construiește dezinformarea.
El a menționat că uneori persoana care pune sub semnul întrebării vaccinarea contestă mai degrabă credibilitatea instituției care o recomandă decât dovezile științifice în sine.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii, a declarat că vaccinarea unui copil nu este un aspect negociabil și a subliniat că aceasta trebuie realizată, constituie un drept al minorului și este în interesul său superior să fie sănătos.
‘Credem că familia, statul trebuie să asigure cea mai bună stare de sănătate a copilului și vaccinarea este parte a acesteia’, a adăugat Gabriela Alexandrescu.
La rândul său, directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, a afirmat că jurnaliștii ca experți în media au fiecare o istorie în spate, s-au format în această profesie, iar de-a lungul anilor și mai ales în perioada pandemiei au fost consultați în vârful crizei.
‘Industria dezinformării a fost, există și nu de la pandemie, este demult (…) mediile de comunicare s-au transformat sau cine comunica a dorit să le transforme, noi ca jurnaliști, și am auzit la mai multă lume și nu îmi place personal acest termen, – presă profesionistă și presă neprofesionistă, cum nu îmi place la fel termenul de fake news, news-ul este unul, dezinformarea este alta, să zici că este o știre falsă te duci un pic să denaturezi în esență știrea, care are o definiție, care are o rigoare. Să spui că este presă profesionistă și neprofesionistă (…) tu însuți credibilizezi influencerii’, a punctat Claudia Nicolae.
Organizatorii mesei rotunde despre vaccinare au fost Forumul Român Pro Vaccinare, Societatea Română de Microbiologie, Societatea Română de Epidemiologie și Societatea Română pentru Politici de Vaccinare și Educație pentru Sănătate.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
