Stellantis a decis să prelungească perioada de oprire a producţiei la uzina Mirafiori din Torino, unde este fabricat modelul Fiat 500, adăugând încă o săptămână de pauză înaintea vacanţei de vară. Decizia a fost anunţată luni şi este justificată oficial prin lipsa unor componente furnizate de partenerii companiei, însă sindicatele susţin că şi cererea sub aşteptări pentru model ar putea avea un rol important, transmite Reuters.
Noua oprire a activităţii va avea loc în perioada 27–31 iulie, înaintea celor trei săptămâni de închidere programate deja pentru luna august. În total, fabrica va rămâne fără activitate timp de aproximativ o lună.
Compania a informat sindicatele că mai mulţi furnizori întâmpină dificultăţi în livrarea unor componente esenţiale, inclusiv motoare, bare de protecţie şi senzori. Potrivit Stellantis, problemele au apărut deoarece producţia noului Fiat 500 Hybrid, relansat la sfârşitul anului trecut, a crescut mai repede decât au reuşit unii furnizori să îşi adapteze capacitatea.
Sindicatul italian FIM CISL are însă o interpretare diferită. Reprezentantul sindical Igor Albera consideră că întreruperile repetate ale activităţii indică şi o cerere mai slabă decât cea anticipată pentru modelul Fiat 500. El a amintit că Stellantis a redus deja în acest an ritmul zilnic de producţie la uzina Mirafiori, de la 430 la 400 de automobile pe zi.
Fabrica urma să îşi reia activitatea marţi, după o altă oprire de o săptămână legată de o sărbătoare locală din Torino, ceea ce înseamnă că uzina a funcţionat deja sub un program redus în ultimele luni.
Stellantis şi-a propus să producă aproximativ 100.000 de exemplare Fiat 500 în 2026, atât în versiunea hibridă, cât şi în cea 100% electrică. Totuşi, directorul operaţiunilor europene ale grupului, Emanuele Cappellano, a declarat luna trecută că în primul trimestru au fost fabricate doar 15.000 de unităţi, precizând că ritmul de producţie este în creştere, dar fără să confirme dacă obiectivul anual mai poate fi atins.
Situaţia de la Mirafiori reflectă provocările cu care se confruntă industria auto europeană, unde producătorii trebuie să gestioneze simultan problemele din lanţurile de aprovizionare, costurile ridicate şi o cerere încă volatilă pentru noile modele electrificate.



