România înregistrează, într-un context european dificil, o evoluţie peste media regională, atât ca număr de proiecte ISD (investiţii străine directe), cât şi din perspectiva locurilor de muncă generate. Anul trecut, ţara noastră s-a clasat pe locul 11 în Europa şi a atras 109 proiecte de investiţii străine directe, în plus cu 16% faţă de anul anterior, în contrast cu scăderea observată la nivel european, potrivit studiului EY Attractiveness Survey Romania. În acelaşi timp, a crescut numărul locurilor de muncă create – avans de 39%, ajungând la 5.710, ceea ce indică o reluare a investiţiilor cu impact în economie.
“În 2025, investiţiile străine directe reflectă o schimbare clară de paradigmă la nivel european, în care deciziile de investiţii devin mai selective, iar criteriile legate de competitivitate şi predictibilitate cântăresc mai mult decât în anii anteriori. În acest context, evoluţia României – cu o creştere de 16% a numărului de proiecte şi de 39% a locurilor de muncă generate, într-un an în care majoritatea pieţelor europene au înregistrat scăderi – indică o consolidare a poziţiei sale în regiune”, declară Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România şi Moldova.
Proiecte de extindere
Bogdan Ion mai spune că ponderea ridicată a proiectelor de extindere şi revenirea intrărilor de ISD la 8,1 miliarde euro sugerează că investitorii existenţi îşi reafirmă angajamentele pe termen lung.
“Menţinerea acestui trend va depinde de capacitatea de a asigura predictibilitate, stabilitate politică şi coerenţă în politicile publice, într-un context în care indicatorii din prima parte a anului 2026 arată o creştere a atractivităţii României, pe baza datelor M& A, în timp ce perspectiva aderării la OCDE ar putea creşte şi mai mult potenţialul atragerii de ISD”, precizează Bogdan Ion.
Nu în ultimul rând, trebuie remarcată şi schimbarea structurii investiţiilor. Astfel, proiectele de extindere au devenit dominante, depăşind proiectele noi. Numărul proiectelor de extindere a crescut de la 31 în 2024, la 60 în 2025, adică o creştere de 94%, semnalând o consolidare a încrederii investitorilor deja prezenţi pe piaţă, care aleg să îşi dezvolte operaţiunile existente. Bucureşti-Ilfov este zona cu cele mai multe proiecte, în timp ce vestul ţării are cele mai multe locuri de muncă create.
Această dinamică sugerează o maturizare a pieţei: deciziile de extindere reflectă experienţa directă a investitorilor în mediul local şi confirmă stabilitatea relativă a condiţiilor operaţionale.
După polonezi
La nivel regional, România îşi consolidează poziţia în Europa Centrală şi de Est, situându-se între Polonia, care conduce prin amploare, cu 285 de proiecte în 2025 (+10%), şi Ungaria, care atrage un număr mai redus de proiecte (73, -9%), dar de dimensiuni mai mari şi cu un impact semnificativ asupra ocupării forţei de muncă, precizează realizatorii studiului.
România se diferenţiază printr-o creştere mai echilibrată, distribuită pe mai multe sectoare, ceea ce reduce dependenţa de ciclurile unui singur domeniu.
Din cele 109 proiecte ISD anunţate în 2025, sectorul Utilaje şi Echipamente a rămas cu cele mai multe – 17 proiecte (16% din total), fiind urmat de Software şi servicii IT, cu 14 proiecte (13%), Transport şi logistică, cu 13 proiecte (12%), respectiv sectoarele Producători şi furnizori de transport şi Agroalimentar, fiecare cu câte 12 proiecte (11%).
Acest mix indică un rol în creştere al României atât ca bază de producţie, cât şi ca platformă pentru operaţiuni regionale şi pentru integrarea în lanţurile europene de aprovizionare, susţin realizatorii studiului.
Cele mai multe proiecte în Bucureşti-Ilfov
Distribuţia geografică a investiţiilor arată, de asemenea, o diferenţiere clară între Bucureşti şi restul ţării. Bucureşti-Ilfov conduce după numărul de proiecte, cu 45 de proiecte, dar generează un număr relativ redus de locuri de muncă (754, respectiv aproximativ 17 locuri de muncă pe proiect), reflectând profilul investiţiilor în servicii şi activităţi de suport.
În schimb, regiunile din Vest, Centru, Nord-Vest şi Sud-Vest concentrează cea mai mare parte a locurilor de muncă create – de exemplu, Nord-Vest (1.375 locuri de muncă din 14 proiecte), Centru (1.108 din 13 proiecte), Vest (909 din 11 proiecte) şi Sud-Vest Oltenia (737 din doar 4 proiecte), evidenţiind rolul acestora ca principale hub-uri pentru investiţii industriale.
“În ansamblu, evoluţia din 2025 indică o consolidare a rolului României în peisajul investiţional european, pe fondul reorganizării economice regionale şi al unei orientări crescute către eficienţă operaţională şi integrare în lanţurile de aprovizionare”, se mai arată în raportul realizat de EY.
Scădere în Europa
Investiţiile străine directe (ISD) în Europa s-au redus în 2025, marcând o etapă de încetinire şi transformare structurală a peisajului investiţional. Numărul proiectelor anunţate a fost mai mic cu 7% faţă de 2024, fiind semnificativ sub nivelurile din perioada de vârf, pe fondul unei combinaţii de factori: creştere economică moderată, costuri ridicate ale energiei, incertitudine geopolitică şi acces mai dificil la finanţare.
Investiţiile se concentrează tot mai mult pe activităţi mai puţin intensive în forţă de muncă, iar numărul locurilor de muncă generate aproape s-a înjumătăţit faţă de vârful din 2021. Numărul de proiecte s-a micşorat cu 15%, fiind redusă dimensiunea medie a acestora, în timp ce numărul de locuri de muncă per proiect a căzut de la aproximativ 70 la 40.
În acelaşi timp, ponderea proiectelor mari, care creează peste 500 de locuri de muncă, a scăzut la 30% (faţă de 48% în 2021), cel mai redus nivel din 2017, confirmând orientarea investitorilor către proiecte mai automatizate şi mai eficiente din punct de vedere al productivităţii.
Diferenţe regionale
Europa de Vest rămâne lider ca volum de proiecte, cu Franţa (852 proiecte, -17%), Marea Britanie (730, -14%) şi Germania (548, -10%) în top, însă înregistrează scăderi atât ale numărului de investiţii, cât şi ale locurilor de muncă generate, confirmând o tendinţă de maturizare a pieţelor.
Cât priveşte Europa de Sud, aceasta evoluează mixt: Spania conduce regiunea cu 376 de proiecte (+7%), în timp ce Italia (206, -8%) şi Portugalia (186, -5%) înregistrează scăderi, iar Grecia se remarcă printr-o creştere accelerată a locurilor de muncă (+374%), indicând un profil investiţional mai intens din perspectiva ocupării forţei de muncă.
În acelaşi timp, Europa Centrală şi de Est îşi consolidează poziţia, în special prin investiţii industriale şi o intensitate mai mare a locurilor de muncă per proiect. Polonia conduce cu 285 de proiecte (+10%), urmată de România (109, +16%) şi Ungaria, cu mai puţine proiecte (73, -9%), dar care generează un număr ridicat de locuri de muncă.
Sectoare atractive
La nivel sectorial, investiţiile sunt dominate de servicii şi tehnologie. În 2025, sectorul Software şi servicii IT a condus cu 857 de proiecte (în creştere cu 8%), urmat de Servicii de business şi profesionale, cu 716 proiecte (+4%), în timp ce sectorul financiar s-a remarcat prin cea mai rapidă creştere, ajungând la 355 de proiecte (+21%).
Prin contrast, majoritatea sectoarelor industriale au înregistrat scăderi faţă de anii anteriori, inclusiv Transport şi logistică (-14%), Electronice (-13%), Sănătate (-15%), Automotive (-8%) şi Produse chimice, plastic şi cauciuc (-11%), reflectând presiuni legate de cerere, costuri şi condiţii de finanţare.
Investiţii mai mari atrag şi domeniile emergente, precum inteligenţa artificială, energia cu emisii reduse de carbon şi industria de apărare. Proiectele ISD în domeniul inteligenţei artificiale aproape s-au dublat, de la 156 în 2024, la 306 în 2025 (+96%), în timp ce locurile de muncă au crescut cu 41%, până la 14.693.
În sectorul energiei cu emisii reduse de carbon, numărul proiectelor a urcat de la 71 la 89 (+25%), însă locurile de muncă generate s-au redus semnificativ, de la 5.565 la 2.039 (-63%), reflectând caracterul mai automatizat al acestor investiţii.
Investiţiile în apărare au crescut puternic, numărul proiectelor ajungând la 107 (+84%), iar locurile de muncă generate la 6.887 (+118%), pe fondul reorientării strategice a Europei către securitate şi rezilienţă industrială.
Realizatorii studiului spun că pe acest fond, încrederea investitorilor rămâne pozitivă, dar se temperează, fiind afectată de riscuri, precum tensiunile geopolitice, condiţiile macroeconomice, barierele comerciale şi complexitatea reglementării.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 53,2 miliarde USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025.
În România, EY este prezentă încă din anul 1992, furnizând prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale, precum şi organizaţii din sectorul public şi guvernamental. EY România are birouri la Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
