Aproape trei sferturi dintre angajații români (74%) pică testul de securitate cibernetică, iar managerii sunt cei mai vulnerabili la acest fenomen, arată concluziile studiului ”Cyber Literacy Audit 2026”, dat publicității joi.
Conform cercetării, 44% dintre respondenți folosesc o infrastructură hibridă, combinând dispozitive și conturi personale cu cele de firmă în activitatea profesională, în timp ce 69% transferă documente de serviciu prin aplicații personale, 48% conectează spațiu de stocare personal la calculatorul firmei, iar rata de raportare a incidentelor către departamentul IT este de doar 37%, față de 55% în rândul celor care lucrează exclusiv pe infrastructură formală.
La nivel declarativ, imaginea companiilor românești sugerează un cadru solid de securitate cibernetică: 91% dintre angajați spun că există măsuri active de securitate în organizația lor, 87% declară că există proceduri pentru situații neașteptate și 84% că au semnat documente interne specifice. În schimb, realitatea operațională arată altceva, context în care antivirusul rămâne singura măsură recunoscută de majoritatea (71%), în timp ce VPN-ul, autentificarea multi-factor (MFA) și restricțiile USB rămân sub pragul de 50%.
De asemenea, aproape jumătate dintre manageri (49%) recunosc faptul că organizația lor acționează reactiv, doar după producerea unui incident, timp în care doar 36% dintre angajați au semnat o politică de lucru remote, deși munca hibridă este o realitate pentru o parte semnificativă a forței de muncă.
Potrivit sursei citate, persoanele cu cel mai ridicat nivel de acces la date sensibile, liderii și managerii, sunt cele care ignoră sau ocolesc cel mai frecvent protocoalele de siguranță pentru a câștiga timp.
Astfel, datele arată că managerii adoptă mai multe comportamente riscante decât angajații din funcțiile de execuție: 31% folosesc rețele Wi-Fi publice fără VPN (față de 23% la nivel de execuție), 33% introduc documente interne în instrumente AI neautorizate (vs 24% la execuție), iar 43% instalează frecvent software neautorizat pe laptopul de firmă.
‘Este important de subliniat că, la nivel de percepție, managerii sunt mai conștienți de riscul unui atac cibernetic (24% îl evaluează ca ridicat, față de 16% media generală) și au claritate procedurală superioară (72% știu ce au de făcut în primele 30 de minute după detectarea unui incident). Decalajul nu este, așadar, unul de cunoaștere, ci de disciplină procedurală sub presiunea vitezei de livrare, o problemă de guvernanță comportamentală, nu de conștientizare’, se menționează în studiu.
La nivel general, trei din patru angajați români cu expunere digitală (74%) prezintă un nivel insuficient de alfabetizare cibernetică, iar persoanele cu cel mai mare acces la date sensibile, managerii și antreprenorii, conduc în topul comportamentelor riscante la locul de muncă.
Raportul de cercetare a fost realizat de MKOR pentru Arctic Stream pe un eșantion de 1.000 de angajați din companiile românești, dintre care 200 de manageri și antreprenori, cu o marjă de eroare de +/-3,1% și un nivel de încredere de 95%.
