În urmă cu cinci ani, Occidentul a riscat o criză diplomatică în toată regula cu Turcia, aliat din NATO, când 10 ambasadori au cerut eliberarea unui bărbat pe care îl considerau deţinut politic, ceea ce l-a determinat pe preşedintele Tayyip Erdogan, furios, să ordone expulzarea acestora. După două zile agitate în 2021, părţile s-au îndepărtat de pragul crizei, ambasadorii SUA, Franţei, Germaniei, Canadei şi ai altor ţări emiţând declaraţii conciliatorii, iar Erdogan afirmând că vor fi mai prudenţi în viitor.
Şi aşa au şi procedat.
De atunci – şi mai ales de când invazia Rusiei în Ucraina, un an mai târziu, a lăsat Europa cu sentimentul de vulnerabilitate – Occidentul a evitat în mare parte să-şi exprime public îngrijorarea cu privire la situaţia drepturilor şi libertăţilor din Turcia, concentrându-se în schimb pe consolidarea legăturilor de securitate cu această putere militară regională şi mare exportator de arme, scrie Reuters.
Schimbarea de direcţie diplomatică a Occidentului va fi evidentă atunci când liderii celor 32 de state membre ale NATO se vor reuni la Ankara în perioada 7-8 iulie.
Nu este aşteptat ca aceştia să critice represiunea juridică fără precedent împotriva principalului partid de opoziţie din Turcia, Partidul Popular Republican (CHP), inclusiv arestarea candidatului său la preşedinţie, primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, principalul rival al lui Erdogan, potrivit unor diplomaţi occidentali şi turci implicaţi în organizarea summitului.
TĂCEREA OCCIDENTULUI
Unii critici ai guvernului lui Erdogan consideră că tăcerea relativă a Occidentului încurajează derapajul autoritar al acestuia, izolează opoziţia din Turcia şi ignoră principiile fondatoare ale NATO privind democraţia şi statul de drept.
„Rămâne important ca Occidentul să continue să comenteze degradarea instituţiilor democratice din Turcia, deoarece deoarece direcţia în care se îndreaptă ţara nu este ireversibilă, iar Turcia nu este o cauză pierdută”, a declarat David Satterfield, fost ambasador al SUA la Ankara. „Este important ca turcii să-i audă pe alţii vorbind astfel despre sistemul lor”, a declarat Satterfield, actualmente director al Institutului Baker pentru Politici Publice.
Biroul lui Erdogan nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la aceste opinii.
Satterfield a negat că susţinerea sa pentru drepturile omului în Turcia ar fi afectat relaţiile comerciale fundamentale dintre SUA şi Turcia şi a adăugat că decizia luată în timpul celui de-al doilea mandat al preşedintelui Donald Trump de a evita discutarea valorilor democratice nu a contribuit la îmbunătăţirea relaţiilor.
În 2021, Erdogan a ordonat, pentru scurt timp, ca Satterfield să fie declarat „persona non grata”, alături de alţi nouă ambasadori occidentali, după ce aceştia au solicitat în comun eliberarea filantropului încarcerat Osman Kavala, afirmând că acest caz dăunează democraţiei turce.
Kavala, încarcerat de aproape nouă ani, riscă închisoarea pe viaţă pentru presupusa tentativă de răsturnare a guvernului, acuzaţie pe care o neagă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că el şi ceilalţi implicaţi în acest caz ar trebui eliberaţi, având în vedere probele insuficiente, şi că detenţia sa a avut scopul de a-l reduce la tăcere.
Partidul AK al lui Erdogan, aflat la putere de 23 de ani, respinge criticile aduse credibilităţii sale democratice şi orice sugestie că instanţele ar fi politizate, afirmând că sistemul judiciar este independent.
Însă sute de funcţionari şi membri aleşi ai partidului de opoziţie CHP au fost închişi în ultimii doi ani, iar liderul acestuia a fost înlăturat, într-un proces pe care partidul îl numeşte „lovitură de stat judiciară”.
DETENŢII ŞI RESTRICŢII ÎNAINTEA SUMMITULUI
Spre îngrijorarea grupurilor pentru drepturile omului, înaintea summitului NATO, zeci de jurnalişti turci de la instituţii media independente nu au primit acces pentru a acoperi evenimentul, în timp ce autorităţile au reţinut peste 200 de persoane, invocând motive de securitate.
Biroul lui Erdogan nu a comentat refuzul acreditărilor pentru presă, în timp ce NATO afirmă că se bazează pe îndrumările ţării gazdă în astfel de chestiuni.
Întrebat dacă alianţa intenţionează să ridice problema încălcării drepturilor omului în cadrul summitului, un oficial NATO a făcut referire la o declaraţie anterioară privind problema acreditărilor, afirmând că este foarte important ca reporterii să participe personal.
Ambasada SUA la Ankara nu a comentat imediat cu privire la o eventuală schimbare de politică faţă de Turcia.
Puţine capitale străine au comentat represiunea împotriva CHP. Unii diplomaţi occidentali afirmă că criticile deschise la adresa politicilor Ankarei nu contribuie prea mult la atenuarea eventualelor regresii democratice, aşa că preferă să-şi exprime îngrijorările în privat, în discuţii cu oficialii turci.
TRUMP ÎL CONSIDERĂ PE ERDOGAN UN PRIETEN
Summitul NATO marchează prima vizită a lui Trump în Turcia în calitate de preşedinte al SUA. De asemenea, se aşteaptă ca acesta să aibă o întâlnire bilaterală cu Erdogan, pe care îl numeşte în mod regulat „prieten”, subliniind că s-a ajuns la cele mai calde relaţii dintre SUA şi Turcia din ultimii ani.
Ankara doreşte ca summitul să pună în evidenţă unitatea alianţei şi să contribuie la extinderea parteneriatelor din industria de apărare. Şeful NATO, Mark Rutte, a declarat că vor fi anunţate acorduri în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Aliaţii privesc din ce în ce mai mult Turcia – care dispune de a doua cea mai mare armată din NATO şi este unul dintre principalii exportatori de drone militare – ca pe un bastion împotriva agresiunii ruseşti pe flancul de sud-est.
Importanţa sa crescândă în cadrul NATO survine după unele tensiuni din trecut, inclusiv cele legate de amânarea de către Turcia a cererilor de aderare ale Suediei şi Finlandei din 2022 pentru 2023, şi în ciuda relaţiei sale relativ cordiale cu Moscova.
Aliaţii occidentali dau acum de înţeles că „au renunţat într-o oarecare măsură la valori şi preferă o relaţie tranzacţională… ştiind că Turcia este indispensabilă pentru apărarea Europei”, a declarat Karol Wasilewski, şeful departamentului pentru Turcia, Caucaz şi Asia Centrală al Centrului pentru Studii Estice din Varşovia. Ankara ştie că orice critică occidentală, inclusiv cea privind represiunea împotriva partidului de opoziţie CHP, va fi atenuată şi „nu se va traduce în acţiuni”, arată Wasilewski.
