Invitația la dezbatere privind oportunitatea alegerii unui nume neutru din punct de vedere etnic pentru municipiul Târgu Mureș (Marosvásárhely), lansată de sociologul Mircea Munteanu prin studiul bilingv denumit ‘Gata cu Târgu Mureș – argumente pentru un nume nou’, a stârnit un val masiv de reacții negative în comunitatea locală.
Autorul demersului a publicat un studiu introductiv bilingv (român-maghiar) prin care invită cetățenii la dialog, argumentând că actualele denumiri – Târgu Mureș și Marosvásárhely – creează ‘două realități simbolice diferite’.
‘Am observat o inflamare a populației la coperta studiului, dar nici 0,1% din cei care s-au inflamat n-au pus mâna să citească (…). Am fost foarte atacat, extrem de dur, de o sumedenie de persoane care s-au activat la citirea unei coperți. Nici 0,001% din cei care au pornit un fluviu de comentarii negative destul de dure, nu au citit documentul’, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Mircea Munteanu.
Sociologul mureșean a subliniat că studiul său este o invitație la dezbatere, că nu impune o nouă denumire, ci reprezintă un exercițiu democratic și o analiză pe baza literaturii de specialitate privind identitatea urbană ca un construct psiho-social complex.
‘În carte nu se pronunță deloc despre ideea de un nou nume, ci pur și simplu este o invitație la dezbatere. Oare un asemenea demers nu ar fi menit să ne smulgă din înțelenirea și încremenirea în care stăm ca oraș?’, a spus Mircea Munteanu.
El propune comunității să analizeze oportunitatea unui nume ‘neutru din punct de vedere etnic, identic ca grafie și pronunție în mai multe limbi, ales democratic, participativ, transparent’.
În viziunea sa, un astfel de pas ar putea deveni actul fondator al unui nou civic, un capitalizator mai mare pentru o coeziune interetnică, modernizare administrative, repoziționare publică și revitalizare civică.
În studiu, Mircea Munteanu subliniază că acest mod agresiv de raportare validează anumite teze din micul său studiu, în sensul că numele orașului funcționează ca un ‘marker tribal cotidian’, un mecanism de sortare identitară activat de zeci de ori pe zi, în cele mai banale contexte ale vieții urbane.
‘Conținutul și stilul comentariilor făcute de public la cele două postări validează în totalitate una dintre afirmațiile din carte, pe care o redau aici: Numele ca marker tribal cotidian: Într-un oraș monoetnic sau într-un oraș bilingv în care ambele comunități utilizează aceeași formă nominală, numele localității este un reper geografic neutru, el desemnează un loc, nu o identitate. La Târgu Mureș / Marosvásárhely, situația este structural diferită: cele două denumiri nu partajează niciun element fonetic, lexical sau morfologic comun (…). Ele sunt, din punct de vedere semiotic, două nume pentru două realități simbolice diferite. Consecința acestei distincții radicale este că alegerea numelui devine un act de identificare etnică involuntar, dar inevitabil. De fiecare dată când un locuitor al orașului scrie o adresă, completează un formular, indică pe GPS locul în care locuiește (…) postează pe rețele sociale sau trimite un colet, el alege, conștient sau inconștient, o formă care îl situează într-un grup etnic și îl exclude din celălalt’, a arătat Mircea Munteanu.
Pentru a se asigura că mesajul său ajunge corect la ambele comunități din oraș, sociologul a finanțat traducerea materialului din resurse proprii și în limba maghiară.
Lucrarea nu are la bază un sondaj de opinie cantitativ, ci este o analiză calitativă multidimensională, care include o analiză de risc extinsă pe 13 dimensiuni, abordări din perspectiva turismului, brandingului internațional și chiar probleme birocratice generate de tehnologia digitală.
‘Știți că pot să găsesc formularistică online, în care numele acestui oraș este scris în mai multe variante? Niciodată nu știi cum se scrie corect’, a exemplificat inițiatorul.
Mircea Munteanu a precizat că demersul său nu dorește să șteargă trecutul istoric al orașului, ci propune o alternativă de evoluție unitară.
‘Această inițiativă nu urmărește deloc ștergerea istoriei, ci deschiderea unui proces democratic prin care comunitatea să decidă dacă are nevoie de un nou capitol identitar. Un capitol scris împreună, nu în paralel’, a subliniat Mircea Munteanu.
