Muzeul Național al Banatului (MNB) din Timișoara își deschide publicului galeriile cu 158 de exponate cuprinse în expoziția ‘Oglinda frumuseții. De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate’, care creează o călătorie prin lumea greco-romană, având ca subiect central femeia.
Expoziția este deschisă publicului în perioada 30 aprilie – 31 octombrie.
Cele 158 de artefacte de o valoare istorică și patrimonială deosebite, provenite din Tomis, dar și din alte centre precum Histria, Callatis (Mangalia), Capidava, Adamclisi, Durostorum (Ostrov), Olimp, Cobadin sau Cerna. Acestea conturează o imagine complexă asupra condiției femeii în Antichitate, surprinsă în multiple ipostaze sociale, culturale și simbolice.
Ana Hamat, arheolog la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, spune că la Timișoara au fost aduse și piese care până acum nu au mai fost expuse, din secolul I până în secolul VI, iar unele piese sunt expuse în premieră, la Timișoara.
‘Este o expoziție care este cu obiecte descoperite în situl din Dobrogea. Muzeul din Constanța este închis acum și am ales să călătorim prin țară cu obiectele. Am ales ca subiect al expoziției femeia, pentru că este unul actual. Pentru că situația nu se schimbă, și în epoca romană au fost aceleași probleme. Ne-am dorit să sărbătorim femeia, dar să și tragem un semnal de alarmă asupra condiției fragile a frumuseții. Femeia este ca o mănușă fină, în aparență, dar care ascunde o mare forță: femeile sunt mame, iar a fi mame este un lucru extrem de periculos, de la naștere până la viața adultă a copilului. Multe mame se aduceau pe sine jertfă, pentru că multe femei romane mureau la naștere și cu toate acestea ele continuau să aducă pe lume copii, pentru că era nevoie de cetățeni, lumea trebuia să meargă mai departe. Avem apoi mama plină de griji până crește copilul, dar și mama care își plângea de multe ori copiii morți. Statul roman înțelegea aceste lucruri și le dădea foarte multe drepturi, mai ales mamelor cu mai mult de trei copii. Pentru că a naște, în epoca romană, din punctul de vedere al statului, însemna cetățeni, un lucru la care ar trebui să ne gândim și noi astăzi’, a detaliat, pentru AGERPRES, Ana Hamat.
Arheologul spune că un model de femeie romană a fost Cornelia Africana, o matroană romană exemplară, fiica celebrului Scipio Africanul și mama tribunilor Tiberius și Gaius Gracchus. Rămasă văduvă, a refuzat o căsătorie regală pentru a se dedica educației fiilor săi, fiind celebră pentru virtutea, inteligența și devotamentul ei, considerată un model ideal de mamă în Roma Antică.
În lumea romană existau însă și femei oprimate. ‘Oprimată puteai să fi și dacă aveai foarte mulți bani și veneai dintr-o familie importantă, și dacă te nășteai pe stradă. În general, viața femeilor era foarte dură’, explică arheologul.
Vorbind despre femeie, nu puteau lipsi podoabele. Acestea erau făcute din diferite materiale, comune, de la sticlă la aur, în funcție de epocă. Pentru că totul depindea de moda vremii.
‘Existau mode locale, erau podoabe care se purtau în anumite ocazii, unele care se cumpărau numai pentru ultimul drum, pentru că femeile plecau din această lume împodobite. Apoi, era și un ritual: nu aveai voie să ai cercuri închise pe tine; inclusiv cercul inelului trebuia să fie întrerupt, brățările erau deschise. Dacă aveai un cerc închis pe tine, nu puteai lua legătura cu zeii, nu puteai comunica’, punctează Ana Hamat.
Proiectul expozițional este inițiat și itinerat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța, în baza colaborărilor instituționale dezvoltate la nivel național, și aduce în fața publicului din Timișoara un patrimoniu de excepție.
Demersul curatorial este coordonat de specialiștii Muzeului constănțean dr. Ana Cristina Hamat, dr. Ștefan Georgescu, dr. Aurel Constantin Mototolea, alături de dr. Ioan Iațcu de la Muzeul de Istorie a Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național ‘Moldova’ din Iași, și valorifică cercetări arheologice desfășurate în cuprinsul orașului Constanța, anticul Tomis, precum și în alte situri importante din Dobrogea.
Dimensiunea simbolică a expoziției este completată de portrete feminine sculptate în marmură și piatră locală, precum și de reprezentări ale unor împărătese romane din secolele II-V d. Hr., care reflectă statutul și influența acestora în cadrul casei imperiale. În același registru, sunt incluse monumente votive dedicate unor divinități feminine – Venus, Isis, Hecate sau Cybele, subliniind rolul esențial al principiului feminin în imaginarul religios antic.
Expoziția creează astfel un dialog între planul profan și cel divin, între viața cotidiană și sacralitate, între efemer și etern. Prin această abordare, ‘Oglinda frumuseții’ devine o reflecție asupra identității feminine ca formă de continuitate culturală și simbolică.
‘Expoziția are, în egală măsură, un mesaj și pentru domni: să protejeze și să prețuiască femeia, pentru că ea este imaginea soțului ei și a familiei din care provine, lucru valabil pentru toate timpurile, pentru toate societățile’, transmite Ana Hamat.
Foto: Otilia Halunga/AGERPRES
