Cei trei suspecţi în cazul furtului unor obiecte de artă din muzeul Drents din Olanda, între care coiful de aur de la Coţofeneşti, au fost condamnaţi vineri la pedepse cu 47 de luni de închisoare, relatează RTV Drenthe.
Acum şase săptămâni, Parchetul a cerut pedepse cu închisoarea de până la 5 ani şi jumătate pentru cei trei bărbaţi. Potrivit Parchetului, toţi cei trei suspecţi, Chesley W., Jan B. şi Bernhard Z., ştiau de jaf, au fost prezenţi în timpul spargerii din muzeu şi, prin urmare, toţi trei sunt la fel de vinovaţi.
Toţi cei trei suspecţi au beneficiat, pe de altă parte, de o reducere a pedepsei cu şase luni în cererea Parchetului, deoarece justiţia le-a prezentat fotografiile în mod recognoscibil.
Instanţa consideră că suspecţii au fost prejudiciaţi prin prezentarea fotografiilor lor şi menţionarea numelor lor. Potrivit instanţei, acest lucru ar fi putut fi evitat. De exemplu, prin estomparea fotografiilor sau menţionarea iniţialelor în loc de numele complete.
Bernhard Z. a negat că ar fi avut cunoştinţă de furt. Potrivit acestuia, el este vinovat doar de acte pregătitoare. Însă instanţa nu a acceptat această teză. “Suspecţii au acţionat ca o echipă şi toţi trei au pătruns în Muzeul Drents”, a declarat instanţa. “Ei sunt responsabili în comun pentru furt”, a decis justiţia olandeză.
Înţelegerea pe care doi dintre suspecţi, Chesley W. şi Jan B., au încheiat-o cu Parchetul a fost aprobată de instanţă. În schimbul restituirii unei părţi din pradă, aceştia beneficiază de o reducere a pedepsei. Totuşi, instanţa le-a aplicat şi lor o pedeapsă cu închisoarea cu trei luni mai mare decât cea cerută de Parchet. Aceasta înseamnă că vor trebui să petreacă aproape patru ani în închisoare.
Deşi Bernhard Z. nu a încheiat vreo înţelegere, el a primit totuşi o pedeapsă mai mică din partea judecătorului.
“Încălcarea ordinii juridice a fost restaurată”, a declarat judecătorul. “Şi acest lucru nu se aplică doar celor doi suspecţi care au încheiat o înţelegere, ci şi lui Z”. Prin urmare, el beneficiază şi el de o reducere de o treime din pedeapsa cu închisoarea care urma să îi fie aplicată iniţial.
Parchetul susţine că jaful operelor de artă – coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice de aur – “a fost bine organizat şi gândit”, iar cei trei bărbaţi au colaborat strâns atât în faza de pregătire, cât şi în timpul comiterii faptei.
Instanţa le-a reproşat inculpaţilor că au invocat în mod continuu dreptul la tăcere şi nu au oferit transparenţă în privinţa faptelor. “Nu se poate altfel decât ca inculpaţii să fi fost motivaţi de câştigul financiar. Ei au avut în vedere doar propriul interes”, a spus judecătorul.
Chesley W. şi Jan B. au încheiat o înţelegere cu Parchetul în perioada premergătoare judecării pe fond a cauzei. În schimbul informaţiilor, au primit de la Parchet o cerere de pedeapsă mai mică decât cea obişnuită pentru acest tip de infracţiuni. Dar în cele din urmă, revine instanţei sarcina de a aproba sau respinge o astfel de înţelegere.
Obiectele de artă au fost furate pe 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, chiar înainte de încheierea expoziţiei dedicate Daciei. Cu ajutorul unor explozivi, făptaşii au reuşit să forţeze o intrare, după care au spart vitrinele şi au luat coiful şi trei brăţări.
Hoţii au fugit după jaf şi au lăsat în urmă o maşină incendiată lângă Rolde. În zilele următoare au urmat mai multe arestări, dar comorile de artă au rămas mult timp fără urmă. Cazul s-a transformat într-unul dintre cele mai mari jafuri de artă din Olanda din ultimii ani.
Între timp, coiful şi două brăţări au fost găsite şi returnate României.
A treia brăţară dacică nu a fost returnată şi este încă de negăsit. Potrivit Parchetului, suspecţii nu o pot restitui, dar nu au explicat de ce.
“Importanţa şi valoarea comorilor de artă nu pot fi exprimate în bani, ele au o valoare inestimabilă”, a declarat judecătorul. De asemenea, el a menţionat agitaţia care a apărut în lumea artei pe plan internaţional.
