Preşedintele Donald Trump a declarat luni că armistiţiul cu Iranul este „pe aparate” după ce a respins răspunsul Teheranului la propunerea de pace a SUA, alimentând îngrijorările în legătură cu reluarea ostilităţilor în conflictul care durează de 10 săptămâni şi care a provocat moartea a mii de oameni şi a blocat fluxurile vitale de energie, relatează Reuters.
La câteva zile după ce Washingtonul a lansat o propunere menită să redeschidă negocierile, Iranul a dat duminică un răspuns axat pe încheierea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde Israelul, aliat al SUA, se luptă cu militanţii Hezbollah susţinuţi de Iran. Răspunsul a fost respins rapid de Trump.
Întrebat care este situaţia actuală a armistiţiului, Trump a declarat luni reporterilor: „Aş spune că este cea mai proastă în acest moment, după ce am citit mizeria aia pe care ne-au trimis-o. Nici măcar nu am terminat de citit-o”, a spus el.
În răspunsul său, Teheranul a cerut, de asemenea, despăgubiri pentru daunele de război, a subliniat suveranitatea sa asupra Strâmtorii Ormuz şi a solicitat SUA să pună capăt blocadei navale, să garanteze că nu vor mai avea loc atacuri, să ridice sancţiunile şi să elimine interdicţia privind vânzările de petrol iranian.
SUA au propus încetarea luptelor înainte de a începe discuţiile privind chestiuni mai controversate, inclusiv programul nuclear al Iranului.
Teheranul şi-a apărat poziţia luni. „Cererea noastră este legitimă: solicităm încetarea războiului, ridicarea blocadei (SUA) şi a pirateriei, precum şi eliberarea activelor iraniene care au fost îngheţate pe nedrept în bănci din cauza presiunii SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei. „Trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz şi asigurarea securităţii în regiune şi în Liban au fost alte cereri ale Iranului, care sunt considerate o propunere generoasă şi responsabilă”, a punctat oficialul.
Contractele futures pe ţiţeiul Brent s-au tranzacţionat cu 2,7% mai mult, la aproximativ 104 dolari pe baril, întrucât impasul a lăsat Strâmtoarea Ormuz în mare parte închisă. Înainte de începerea războiului, pe 28 februarie, îngusta cale navigabilă transporta o cincime din petrolul şi gazul natural lichefiat din lume şi, de atunci, a devenit un punct central de presiune în conflict.
Perturbările cauzate de închiderea aproape totală a strâmtorii au forţat producătorii de petrol să reducă exporturile, iar producţia de petrol a OPEC a scăzut şi mai mult în aprilie, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii.
Incidentele sporadice din jurul strâmtorii din ultimele zile au pus, de asemenea, la încercare armistiţiul.
URMĂTORII PAŞI DIPLOMATICI
Hakan Fidan, ministrul de externe al Turciei, care a colaborat îndeaproape cu SUA, Iranul şi Pakistanul, în calitate de mediator, încă de la începutul războiului, va purta marţi discuţii în Qatar cu privire la conflict şi la asigurarea siguranţei navigaţiei în strâmtoare, a declarat o sursă diplomatică turcă.
Următorii paşi diplomatici sau militari rămân neclari. Trump este aşteptat să sosească miercuri la Beijing, unde Iranul va fi unul dintre subiectele discutate cu preşedintele chinez Xi Jinping.
Trump a făcut presiuni asupra Chinei să-şi folosească influenţa pentru a împinge Teheranul către un acord cu Washingtonul.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Baghaei, a sugerat că Beijingul ar putea folosi vizita pentru a respinge obiectivele SUA în Golf. „Prietenii noştri chinezi ştiu foarte bine cum să folosească aceste ocazii pentru a avertiza asupra consecinţelor acţiunilor ilegale şi de intimidare ale SUA asupra păcii şi securităţii regionale”, a spus el.
Răspunzând la întrebarea dacă operaţiunile de luptă împotriva Iranului s-au încheiat, Trump a declarat într-o intervenţie difuzată duminică: „Au fost învinşi, dar asta nu înseamnă că s-a terminat”.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că războiul nu s-a încheiat, deoarece mai sunt „multe de făcut” pentru a elimina uraniul îmbogăţit din Iran, a demonta instalaţiile de îmbogăţire şi a rezolva problema forţelor din regiune pe care le susţine Teheranul şi a capacităţii de rachete balistice.
Netanyahu a declarat pentru emisiunea „60 Minutes” de la CBS News că preferă calea diplomaţiei, dar nu a exclus recurgerea la forţă.
Ciocnirile au continuat şi în sudul Libanului între Israel şi Hezbollah, în ciuda unui armistiţiu negociat de SUA şi anunţat pe 16 aprilie.
