Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că a cerut Arabiei Saudite, Qatarului, Pakistanului, Turciei, Egiptului şi Iordaniei să adere în bloc la Acordurile Abraham pentru a normaliza relaţiile cu Israelul, în timp ce încearcă să negocieze înţelegerea pentru a pune capăt războiului cu Iranul, relatează Reuters.
Pakistanul a respins propunerea. Niciuna dintre celelalte ţări nu a reacţionat până acum public la cererea lui Trump, iar un răspuns pozitiv era puţin probabil, având în vedere că neîncrederea publică faţă de Israel în aceste ţări musulmane rămâne ridicată din cauza amplorii ofensivei sale militare din Gaza.
Trump a declarat că a vorbit sâmbătă cu liderii acestor ţări, precum şi cu Emiratele Arabe Unite şi Bahrain, care au semnat deja acordurile, un set de prevederi pentru normalizarea relaţiilor cu Israelul.
„Solicit în mod obligatoriu ca toate ţările să semneze imediat Acordurile Abraham şi, dacă Iranul semnează acordul cu mine, în calitate de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, ar fi o onoare să îi avem şi pe ei ca parte a acestei coaliţii mondiale fără precedent”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social.
El a menţionat „toată munca depusă de Statele Unite pentru a încerca să pună cap la cap acest puzzle foarte complex”.
Declaraţia lui Trump reflectă o încercare de a folosi diplomaţia de încetare a focului cu Iranul pentru a promova mai amplu Acordurile Abraham, potrivit unei surse pakistaneze familiarizate cu problema, care a mai spus că cele două chestiuni „nu sunt interconectate şi nu pot fi făcute să fie aşa”.
„Pakistanul nu este obligat să adere la o astfel de cerere”, a spus sursa.
Nici biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la postarea lui Trump.
O CHESTIUNE EXTREM DE SENSIBILĂ
Trump a spus că una sau două dintre ţările cu care a vorbit ar putea avea un motiv pentru a nu se alătura, dar majoritatea ar trebui să fie „pregătite, dispuse şi capabile să facă din acest acord cu Iranul un eveniment mult mai istoric decât ar fi fost altfel”.
Pentru Arabia Saudită – leagănul islamului şi custode al celor două locuri sfinte, Mecca şi Medina – recunoaşterea Israelului ar fi mai mult decât o simplă etapă diplomatică. Este o problemă de securitate naţională extrem de sensibilă, legată de rezolvarea unuia dintre cele mai vechi şi mai dificile conflicte din regiune.
Poziţia de lungă durată a regatului a fost că nu va semna acordurile decât dacă există un consens asupra unei foi de parcurs către statalitatea palestiniană.
Egiptul, Iordania şi Turcia au deja relaţii diplomatice cu Israelul, chiar dacă aceste legături au fost tensionate de la începutul războiului din Gaza.
Trump a mai spus că negocierile cu Iranul „decurg bine”, dar nu a dat niciun indiciu că un acord ar fi iminent.
Senatorul Lindsey Graham, aliat de lungă durată al lui Trump, a îmbrăţişat ideea de a lega un acord cu Iranul de extinderea Acordurilor Abraham, considerând-o „mai mult decât transformatoare pentru regiune şi pentru lume”.
„SCHIMBĂ O FANTEZIE CU ALTA”
Alţii consideră strategia ca fiind o modalitate de a face acordul cu Iranul mai acceptabil pentru sceptici.
„Trump încearcă să vândă un acord cu Iranul ca o continuare a Acordurilor Abraham: bun pentru Israel, bun pentru regiune, suficient de dur pentru Washington”, a spus Ali Vaez, directorul proiectului pentru Iran la International Crisis Group.
„Dar el schimbă o fantezie cu alta – de la a forţa Iranul să se predea la a pretinde că un acord fragil poate ancora o nouă ordine în Orientul Mijlociu”, adaugă analistul.
Trump a afirmat în repetate rânduri că doreşte să extindă acordurile pe care le-a negociat în timpul primului său mandat la Casa Albă.
Emiratele Arabe Unite şi Bahrainul au semnat în timpul primului mandat al lui Trump, în 2020, rupând un tabu de lungă durată şi devenind primele state arabe care au recunoscut Israelul în ultimul sfert de secol. Marocul şi Sudanul le-au urmat exemplul.
