Județul Tulcea poate deveni un nod de transport integrat româno-ucrainean, combinând mijloacele navale cu cele feroviare, rutiere și aeriene, iar Forumul experților în economia albastră, găzduit zilele acestea de municipiul Tulcea, și-a propus să intensifice colaborarea cercetătorilor cu comunitățile din Deltă în beneficiul populației locale, în contextul multiplelor provocări actuale din zonă.
În timpul forumului, participanții, investitori privați, autorități ale statului, cercetători din România și străinătate, precum și reprezentanți ai unor asociații neguvernamentale au prezentat proiecte care vin în întâmpinarea provocărilor cu care se confruntă Rezervația Biosferei Delta, printre aceștia fiind și proprietarul portului Orlivka din regiunea Odessa – Ucraina, Yuriy Dimchoglo, care a detaliat activitatea unității economice, precum și strategia de dezvoltare a acesteia care prevede dublarea activității.
‘Negociem cu partenerul nostru român, Navrom SA (societatea din Galați – n.r.), pentru a avea două pontoane de acostare pe ambele maluri ale Dunării. Momentan, noi suntem și eco-terminal, pentru că în ultimul an am început realizarea unui proiect de eficiență energetică. În ultimul an am instalat panouri solari de 170 kw și în planuri avem până la 500 de kw până anul viitor. Noi suntem optimiști, pentru că acestea foarte ușor se repun, dacă sunt atacate de drone ale Rusiei’, a declarat, în timpul Forumului experților în economie albastră, Yuriy Dimchoglo.
Unitatea economică de pe malul stâng al Dunării are în vederea, de asemenea, înființarea unui parc industrial, iar profesor Delia Dimitriu, membră a board-ului Asociației Decarbonizarea Deltei Dunării și expert al Comisiei Europene, a subliniat pentru AGERPRES importanța euroregiunii Dunărea de Jos.
‘Eu văd o euroregiune aici. Categoric, Isaccea (oraș aflat pe malul stâng al Dunării, în România, vis-a-vis de Orlivka – n.r.) are nevoie de un port. Inițiativele vor fi proiecte mici, cât timp nu le trecem în programe mari cu finanțări serioase, iar infrastructura va fi o prioritate. Sper ca acel hub de transport integrat să se realizeze, pentru că sudul Ucrainei nu are aeroport, iar noi avem aici tot ce ne trebuie, inclusiv cale ferată și este foarte ușor să avem transportul pe apă’, a declarat pentru AGERPRES experta în combaterea schimbărilor climatice, profesor la Manchester Metropolitan University, Delia Dimitriu.
De altfel, în timpul evenimentului, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură din Iași, Paul Butnariu, s-a arătat interesat de o colaborare între aeroportul din Iași și cel din Tulcea, în beneficiul mediului de afaceri, iar directorul aeroportului Delta Dunării din Tulcea, Stoian Vâlcu, a menționat că unul din proiectele avute în vedere este dezvoltarea unui terminal cargo, care presupune prelungirea pistei cu 500 de metri.
În domeniul transportului naval, principalele provocări ale zonei implică o colaborare româno-ucraineană pentru o soluționare, în contextul în care în momentul de față, pentru asigurarea transportului regulat de mărfuri și pasageri pe brațul Chilia al Dunării, societatea Navrom Delta SA primește acordul autorităților ucrainene pentru a intra în apele teritoriale ale statului vecin, navigația pe un anumit sector românesc fiind imposibilă, din cauza lipsei adâncimilor necesare.
‘În multe localități din Deltă, amenajarea punctelor de acostare a fost făcută din fonduri proprii, deși din punct de vedere legal nu avem voie să dezvoltăm această mică infrastructură. Este nevoie de o infrastructură, de armonizări legislative și de găsirea unei căi de comunicare cu Ucraina, unde noi am putea oferi servicii de transport de pasageri. Pe brațul Chilia, am putea deservi și comunitățile de pe partea stângă a Dunării’, a menționat reprezentantul societății Navrom Delta SA, Tudorel Ivana.
De altfel, directorul general al aceleeași firme a subliniat necesitatea unor proiecte cu dublu rol, în condițiile în care în momentul de față infrastructura de acostare de pe brațul Chilia al Dunării, de exemplu, lipsește, iar Ministerul Apărării Naționale o folosește pe cea dezvoltată Navrom Delta SA.
Discuțiile în cadrul Forumului experților pentru economie albastră s-au derulat pe patru paneluri – piscicultură, resurse regenerabile, turism ecologic și transport, participanții subliniind necesitatea corelării acestora în beneficiul comunităților locale.
‘Scopul nostru este ca prin cercetare, implementare și inovare să-i dăm comunității ce i s-a luat, locuri de muncă. Acum 10-15 ani, erau vreo 6.000 de locuitori în Deltă, iar acum sunt sub 1.000. Oamenii aceștia, pe lângă faptul că sunt aproape de resurse, chiar acționează și gândesc în mod sustenabil, își iubesc casa lor care este Delta Dunării. Noi, cercetătorii, avem datoria morală să vedem soluțiile implementate, ca un părinte care vrea ca copilul să-i crească. Altfel, te simți extraordinar de frustrat, fiindcă nu știi niciodată ce s-ar fi întâmplat cu experimentul inițial dacă mergeai mai departe. Cu această formulă a economiei albastre, putem merge mai departe cu soluții mature, iar noi exact asta ne dorim’, a menționat cercetătoarea Delia Dimitriu.
În ceea ce privește decarbonizarea Deltei Dunării, ea a menționat că soluțiile sunt în momentul de față identificate în cadrul proiectului DaWetRest.
‘Avem DaWetRest, iar stuful din Deltă este considerat o modalitate de a înmagazina carbonul. Studiem niște modele și apoi vom trece la modele economice. Categoric, stuful va fi una din resursele cu care vom lucra și, ajutați de Consiliul Județean, vom identifica unde și cu ce comunități vom lucra. (…) Chilia Veche este pentru mine, ca și pentru alți cercetători din Europa, la fel de importantă ca Sulina. La Chilia, unii oameni au rude înmormântate în Chilia Nouă (localitate situată pe malul ucrainean al Dunării – n.r.). Chilia este importantă și din punct de vedere economic. Trebuie create acolo job-uri, oportunități, centre de date. De asemenea, sunt date care lipsesc din zona în care brațul Chilia se varsă în mare. Știm că la Chilia a fost o stație meteo. Acum, există o singură doamnă care prelevează probe de apă și le trimite la Tulcea cum poate. Nu e normal’, a mai spus Delia Dimitriu.
Ea a menționat și proiectele derulate în Caraorman cu sprijinul investitorilor privați, iar reprezentanții IMM-urilor care au participat au amintit, în timpul întâlnirii, că principala problemă legată de derularea fondurilor europene este interacțiunea cu autoritățile statului.
‘Ce am învățat discutând despre fonduri nerambursabile este faptul că există indicatori în instituțiile publice nu pentru a atrage fonduri, ci pentru ca nu cumva să greșească, fiindcă ei sunt controlați de Curtea de Conturi. Pe toate proiectele derulate, am avut tăieri de fonduri fiindcă ei justifică faptul că și-au făcut treaba. Dacă mai e vreo greșeală în interiorul proiectului, ei arată că și-au făcut treaba cu acea tăiere. Mergi cu ei în instanțe, câștigi, dar tu ai nevoie de bani când rulezi proiectul. Degeaba câștigi după doi sau trei ani’, a afirmat proprietarul unei fabrici de panificație, Liviu Șotre.
De altfel, provocări în atrageri fondurilor europene au întâmpinat și specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), care au pus în practică proiecte de reconstrucție ecologică.
‘Protecția biodioversității era trecută la Transporturi, ceea ce a dat mult peste cap ideea instrumentului financiar Investiții Teritorial Integrate – Delta Dunării și practic, pe final de program, am reușit să accesăm aceste lucrări. (…) Dacă lăsăm Delta așa cum este, se va întrerupe complet circulația apei, materiei și energiei care asigură de fapt existența biodiversității. Dacă vrem să avem un teren pustiu, atunci vom lăsa Delta așa cum este. Trebuie să asigurăm această fluență și facem eforturi ca să promovăm în exercițiul financiar următor sistemul circulației apei, care înseamnă o monitorizare și apoi o modelare’, a menționat, în timpul dezbaterilor, directorul științific al INCDDD, Iulian Nichersu.
Tulcea a găzduit, în perioada 16-18 iunie, forumul ‘Provocări și oportunități în Delta Dunării: dezvoltarea economiei albastre’, organizat de CJ, INCDDD și complexul hotelier Delta, care a avut ca obiectiv intensificarea acțiunilor interconectate în contextul presiunilor generate de schimbările climatice, poluare și necesitatea dezvoltării regionale, la eveniment fiind prezenți fizic și online cercetători și profesori universitari din România și străinătate, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene.
Foto: Luisiana Bîgea/AGERPRES
