Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a declarat vineri, la Târgu Mureș, că peste 17.000 de cetățeni cu vârste de peste un secol figurează încă în bazele de date, deși, cel mai probabil, au decedat, dar radierea lor din Registrul Electoral este imposibilă în lipsa documentelor oficiale.
‘Cred că ați auzit când am spus la una din primele mele conferințe că am dat dispoziție să se verifice cetățenii care sunt peste 100 de ani și figurează în Registrul Electoral. Erau 35.000. Am clarificat situația la jumătate. Din 17.000 de cetățeni peste 100 de ani nu îi putem radia din Registrul Electoral pentru că nu avem documente. Fie n-a fost înregistrat sau comunicat decesul. (…) Eu vă spun că în anii ’88-’89, când eu eram tânăr stagiar și lucram la Consiliul Județean Dâmbovița, mergeam în verificări și constatam foarte des că secretarii primăriilor nu transmit actele de deces sau solicitările de mențiuni pe marginea actelor de stare civilă’, a declarat, într-o conferință de presă, președintele AEP.
Adrian Țuțuianu a explicat că anomalia provine din disfuncționalități vechi ale stării civile.
Pentru a rezolva problema celor 17.000 de persoane blocate în sistem, dar și a cazurilor în care există cetățeni cu două CNP-uri, AEP va declanșa o evidență centralizată pe județe și localități, apelând la metode suplimentare.
Astfel, în urma întâlnirii zonale de la Târgu Mureș cu angajații Autorității Electorale Permanente s-a decis ca echipe ale instituției să meargă la primării pentru ca edilii să caute rude sau vecini care dețin acte de deces.
Adrian Țuțuianu a spus că se vor face verificări încrucișate cu Casa Națională de Pensii (pentru a vedea când s-a stopat plata unei pensii pe motiv de deces) și cu Casele de Sănătate și se va colabora cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, aflată încă în proces de finalizare a structurii sale informatice.
O altă vulnerabilitate majoră semnalată de Țuțuianu o reprezintă românii cu domiciliul în străinătate, aproximativ un milion, dintre care peste 400.000 sunt cetățeni din Republica Moldova care au redobândit cetățenia română.
‘Noi nu știm nimic despre ei. În săptămânile următoare avem o întâlnire cu Comisia Electorală a Moldovei, să vedem dacă legea le permite, pentru că ei sunt și alegători în Republica Moldova, să ne comunice și nouă datele cu privire la ei sau dacă e nevoie de un acord interstatal’, a precizat șeful AEP.
De asemenea, o mare parte dintre românii decedați în străinătate în ultimele trei decenii rămân activi în Registrul Electoral, deoarece familiile nu le transcriu decesele la Primăria Sectorului 1 din București decât atunci când apare un interes succesoral.
Adrian Țuțuianu a subliniat că efortul actual de curățare a listelor este vital pentru ca procesele electorale să nu fie denaturate, dând ca exemplu direct celebrul referendum de demitere a președintelui Traian Băsescu, din 2012, invalidat de Curtea Constituțională din cauza cvorumului și a calității listelor de vot.
‘Intenția, dorința și măsurile pe care le-am stabilit la AEP este să actualizăm Registrul Electoral, să fie cât mai corect întocmit, în așa fel încât să nu denaturăm niciun proces electoral. Și problema se pune în general la referendum. Știți și cazul din 2012, când s-a discutat dacă a trecut sau nu referendumul. Eu cred că dacă aveam un Registru Electoral atunci – nu exista -, probabil că referendumul acela nu ar fi putut să fie întors în niciun fel’, a mai spus Țuțuianu.
Președintele AEP a concluzionat că, în ciuda protocoalelor curente de transmitere a datelor, ‘trecutul ne omoară în subiectul ăsta’, motiv pentru care digitalizarea completă și epurarea listelor rămân priorități ale instituției.
