Consiliul UE a decis luni să impună sancţiuni împotriva a şase persoane, între care figurează Irina Vlah, fosta guvernatoare a Găgăuziei, cărora li se reproşează acţiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să ameninţe suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, inclusiv procesele sale democratice, informează un comunicat al instituţiei europene.
Pe lista actualizată luni figurează membri ai entităţilor considerate succesoare ale ŞOR, partidul oligarhului fugar prorus Ilan Şor, între timp interzis, şi colaboratori apropiaţi ai acestuia.
Ilan Şor este deja supus sancţiunilor UE.
Irina Vlah, preşedinta partidului „Inima Moldovei”, Anton Tregub, coordonator al Partidului „Moldova Mare”, Anton Usov, Alina Juc, Iuri Vitneanski şi Ruslan Garbali sunt cele şase persoane faţă de care UE impune măsuri restrictive.
Potrivit comunicatului Consiliului, aceştia „au fost implicaţi activ în operaţiuni finanţate de Rusia menite să perturbe alegerile parlamentare din septembrie 2025, prin coordonarea schemelor de cumpărare de voturi şi a campaniilor de dezinformare”.
Unele dintre persoanele sancţionate au, de asemenea, legături cu organizaţia Evrazia, inclusă pe lista UE de sancţiuni, o organizaţie neguvernamentală cu sediul în Rusia prin intermediul căreia au fost organizate recrutarea, instruirea, diseminarea propagandei şi reţelele pe teren.
În mod deosebit, Consiliul o include pe lista de sancţiuni pe Irina Vlah, liderul Partidului Inima Moldovei, pentru „rolul său activ în organizarea unui miting electoral plătit în iulie 2025, simulând sprijinul public pentru blocul politic „Patriotic”, nou format. Vlah, arată Consiliul UE, a efectuat în repetate rânduri vizite la Moscova în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din septembrie 2025, întâlnindu-se cu înalţi oficiali ruşi pentru a primi instrucţiuni de coordonare electorală.
Printre persoanele incluse pe listă se numără şi Anton Tregub, un coordonator rus al partidului politic Moldova Mare, care a coordonat campania electorală a acestuia încurajând mita şi corupţia. Partidul a fost exclus de la participarea la alegeri din cauza finanţării ilegale şi a cumpărării de voturi.
Anton Usov, un alt cetăţean rus, s-a infiltrat în structurile bisericeşti şi a coordonat o campanie de influenţare prin mobilizarea preoţilor şi instruirea acestora cu privire la modul în care ar trebui să voteze enoriaşii lor. El este, de asemenea, responsabil de facilitarea plăţilor prin canale ruseşti şi de colectarea sistematică a datelor cu caracter personal în timpul evenimentelor religioase, arată comunicatul Consiliului UE.
Odată cu includerea pe listă a celor şase persoane, măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui total de 29 de persoane fizice şi cinci entităţi din Republica Moldova.
Lor li s-au îngheţat activele, iar furnizarea de fonduri sau resurse economice către acestea, fie direct, fie indirect, este interzisă.
În plus, se aplică o interdicţie de călătorie persoanelor fizice incluse pe listă, împiedicându-le să intre sau să tranziteze teritoriile oricărui stat membru al UE.
În concluziile sale din 23 octombrie 2025, Consiliul European şi-a reafirmat angajamentul de a acorda Republicii Moldova tot sprijinul necesar pentru a consolida rezilienţa, securitatea şi stabilitatea ţării în faţa activităţilor destabilizatoare ale Rusiei şi ale reprezentanţilor săi. UE îşi menţine sprijinul neclintit faţă de Republica Moldova şi faţă de rezilienţa, securitatea şi stabilitatea acesteia în faţa activităţilor de destabilizare ale Rusiei, precizează comunicatul.
Decizia intervine în ziua în care Republica Moldova începe primul „cluster” de negocieri în vederea aderării la UE.
