Comisia Europeană (CE) vrea să invite oficiali talibani la Bruxelles la negocieri privind trimiterea unor migranţi afgani înapoi în Afganistan, relatează AFP.
Potrivit unor surse apropiate dosarului, o scrisoare urmează să fie trimisă ”iminent” la Kabul în vederea stabilirii unei date a unei întâlniri în capitala belgiană.
Această vizită – coordonată împreună cu Suedia – intervine după două deplasări ale unor oficiali euriopeni în Afganistan în legătură cu acest subiect.
Ideea este ”să se continue negocieri” la ”nivel tehnic”, la Bruxelles, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Nicio dată exactă nu a fost evocată în vederea acestei vizite afgane.
Aproximativ 20 de state membre ale Uniunii Europene (UE), care vor să-şi înăsprească politicile în domeniul migraţiei, caută căi de expulzare a unor migranţi – mai ales cei condamnaţi de justiţie – către Afghanistan.
În octombrie, mai multe dintre ele au cerut Bruxellesului, într-o scrisoare, ”soluţii diplomatice şi practice” în vederea unor progrese în acest dosar.
”În acest context” a avut loc o vizită la Kabul, în ianuarie 2026, precizează un purtător de cuvânt al Comisiei, iar UE şi Suedia pregătesc ”o întâlnire ulterioară” la Bruxelles.
DEROGĂRI ÎN FAVOAREA UNOR LIDERI TALIBANI
Aceste vizite ridică însă o avalanşă de probleme practice şi etice.
În primul rând, ele implică negocieri cu oficiali talibani, care se află la putere din 2021, pe care UE nu-i recunoaşte în mod oficial.
Pentru a intra în Belgia, unde se află instituţii europene, acestor oficiali talibani trebuie să li se acorde derogări, un lucru pe care autorităţile belgiene sunt pregătite, în mod teoretic, să-l facă.
În al doilea rând, Afganistanul se confruntă deja cu o gravă criză umanitară.
Începând din 2023, peste cinci milioane de afgani s-au întors din Iran şi Paklistan – cel mai adesea cu forţa.
Potrivit unor organizaţii internaţionale, majoritatea acestor afgani trăieşte într-o precaritate puternică, fără locuinţe şi fără locuri de muncă.
În 2025, afganii erau în continuare cea mai reprezentată naţiune în rîznul solicitanţilor de azil în UE.
Însă, după ce a sprijinit sute de mii de afgani în timpul războiului care a sfâşiat Afganistanul timp de zeci de ani, Europa frânează, în prezent, primirea lor şi începe să vorbească despre cum să-i expulzeze înapoi.
LINIE MAI FERMĂ ÎMPOTRIVA MIGRAŢIEI
Germaia – pionieră în acest domeniu – a spart acest tabu şi a expulzat grupat, începând din 2024, aproximativ 100 de afgani, condamnaţi toţi în justiţia germană, prin zboruri charter facilitate de către Qatar.
Mai multe atacuri comise de către afgani, inclusiv un atac cu maşină în 2025, au avut un răsunet mediatic foarte puternic în Germania.
Austria i-a urmat exemplul şi a primit, la jumătatea lui septembrie, o delegaţie de reprezentanţi talibani, la Viena.
Multe alte state membre UE, inclusiv Belgia sau Suedia, vor să le urmeze acum exemplul, susţinut puternic de susţinători ai unei mai dure împotriva migraţiei.
Aceste eforturi sunt însă criticate puternic de către stânga şi organizaţii nonguvernamentale (ONG).
”Trimiterea înapoi a unor afgani într-o ţară în care aproape jumătate din populaţie nu reuşeşte să se hrănească nu este o politică în domeniul migraţiei, este o decizie care poate costa vieţi”, trage un semnal de alarmă Lisa Owen de la International Rescue Committee.
Alte asociaţii de apărarea migranţilor se tem că deplasarea la Bruxelles le va permite oficialilor talibani să identifice anumite persoane pe care vor să le aducă în Afganistan, un risc la adresa drepturilor lor fundamentale.
Mai multe surse diplomatice contactate de AFP le replică că această vizită serveşte, înainte de toate, la rezolvarea unor detalii de ordin practic, de exemplu cum să li se elibereze paşapoarte unor persoane ale căror ambasade în Europa nu sunt recunoscute de către autorităţile talibane.
În deplasările lor în Afganistan, europenii s-au informat astfel despre capacitatea de primire pe aeroportul din Kabul şi cu privire la alte detalii tehnice, potrivit unor surse apropiate dosarului.
