Ungaria şi Bulgaria au cerut eliminarea din proiectul concluziilor Consiliului European a formulării potrivit căreia toate clusterele rămase în negocierile de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. În acelaşi timp, Zagrebul face presiuni asupra Muntenegrului să-şi rezolve disputele de lungă durată pe care le au înainte de finalizarea negocierilor de aderare la UE.
Potrivit unor surse diplomatice de la Bruxelles, citate de Nordnews.md, Ungaria şi Bulgaria au insistat ca formularea „cât mai curând posibil” în legătură cu deschiderea clusterelor de negociere rămase în cazul Moldovei şi Ucrainei să fie scoasă din documentul pregătit pentru summitul liderilor europeni din 15-16 octombrie.
Într-o versiune a proiectului de concluzii pregătită înaintea reuniunii, liderii europeni urmau să salute progresele celor două state şi să declare că aşteaptă „deschiderea tuturor celorlalte clustere cât mai curând posibil, în conformitate cu abordarea bazată pe merite”. În versiunea actualizată a documentului, expresia „cât mai curând posibil” a fost eliminată atât din paragraful referitor la Ucraina, cât şi din cel dedicat Republicii Moldova.
Potrivit surselor Nordnews, Ungaria şi Bulgaria au fost statele care au cerut modificarea, iar argumentul invocat ar fi fost necesitatea păstrării unei formulări apropiate de cea convenită anterior de liderii europeni şi lipsa oricăror presiuni politice.
Textul rămâne în negociere între cele 27 de state membre şi poate fi modificat până la adoptarea concluziilor finale de către liderii UE.
Pe 13 octombrie, la Luxemburg, Republica Moldova şi Ucraina au deschis oficial negocierile pentru clusterele 2 – „Piaţa internă” şi 3 – „Competitivitate şi creştere incluzivă”. Astfel, celor două state le mai rămân de deschis două grupuri de capitole de negociere: clusterul 4 – „Agenda verde şi conectivitatea durabilă” şi clusterul 5 – „Resurse, agricultură şi coeziune”.
Consiliul European discută joi şi vineri la Bruxelles inclusiv despre procesul de extindere a Uniunii Europene şi reformele necesare pentru pregătirea blocului comunitar pentru noi membri.
CROAŢIA FRÂNEAZĂ MUNTENGRU
Pe de altă parte, potrivit POLITICO, Zagrebul face presiuni asupra Muntenegrului să-şi rezolve disputele de lungă durată privind crimele de război, despăgubirile şi delimitarea frontierelor înainte de finalizarea negocierilor de aderare la UE. Muntenegru este cea mai avansată dintre ţările candidate pe drumul către aderarea la UE, fiind preconizat pentru aceasta termenul de 2028, în timp ce Croaţia, care a aderat la blocul comunitar în 2013, este cea mai nouă membră a UE.
Într-un interviu acordat POLITICO cu ocazia unei reuniuni a Partidului Popular European organizate înaintea summitului UE, prim-ministrul croat Andrej Plenković a declarat că Zagrebul a avut o atitudine „extrem de constructivă”, dar a subliniat existenţa unor probleme nerezolvate în cadrul negocierilor privind capitolul 23 (Sistemul judiciar şi drepturile fundamentale) şi capitolul 31 (Politica externă, de securitate şi de apărare), unele dintre acestea datând de zeci de ani.
„Unele dintre acestea se află pe ordinea de zi de doi ani, fără să se înregistreze niciun progres”, a spus el, îndemnând Muntenegru să facă progrese. „Le vom cere colegilor noştri să îi ajute să înregistreze progrese, dacă există obiectivul de a încheia negocierile”, a menţionat premierul croat.
Preocupările Croaţiei sunt prezentate într-un document de orientare, obţinut de POLITICO, în care Zagrebul insistă că susţine ambiţiile Muntenegrului de aderare la UE, identificând în acelaşi timp mai multe dispute nerezolvate care trebuie soluţionate. „Croaţia urmăreşte să faciliteze aderarea Muntenegrului, nu să o împiedice”, se menţionează în document.
Mai multe dintre problemele nerezolvate decurg din implicarea Muntenegrului în agresiunea militară împotriva Croaţiei din anii 1990, inclusiv atacurile asupra oraşului Dubrovnik şi ocuparea unor părţi din teritoriul croat, potrivit documentului. Printre cererile Zagrebului se numără despăgubiri pentru cetăţenii croaţi deţinuţi în lagărul de la Morinj, unde peste 300 de croaţi au fost reţinuţi între octombrie 1991 şi august 1992, în urma ocupării unei părţi din regiunea Dubrovnik de către forţele sârbe şi muntenegrene.
Croaţia solicită, de asemenea, conservarea şi expunerea permanentă a unei plăci comemorative la fostul lagăr de detenţie, precum şi redenumirea unei piscine municipale din Kotor dedicată lui Zoran Gopčević, un fost jucător internaţional de polo pe apă care, potrivit documentului, a servit drept gardian la Morinj în 1991 şi 1992.
Printre alte cereri restante se numără urmărirea penală a crimelor de război comise în timpul Războiului de Independenţă al Croaţiei şi continuarea discuţiilor privind delimitarea frontierei dintre cele două ţări.
