in ,

UPDATE Volumul ‘România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE’, lansat la Parlamentul European în limba engleză

UPDATE Volumul ‘România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE’, lansat la Parlamentul European în limba engleză

Bruxelles – Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Cel de-al zecelea volum al seriei ‘Caiete Documentare’, intitulat ‘România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE’, a fost lansat luni seară, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, într-o ediție în limba engleză, în prezența coordonatorilor și a unora dintre contributori.

Lucrarea, coordonată de Andrei Stoian și Victor Vevera, reunește contribuțiile a 90 de experți, decidenți politici, negociatori, reglementatori, conducători ai marilor companii de energie și infrastructură, reprezentanți ai mediului academic, cultural și de afaceri, ai societății civile și ai instituțiilor europene, într-o amplă analiză a parcursului european al Republicii Moldova și a rolului României în acest proces.

Contributor la volum, vicepreședintele PE Victor Negrescu a declarat la eveniment că ‘Republica Moldova beneficiază de apropierea de UE înainte de a deveni membră’. El a menționat că cele 1,9 miliarde de euro alocate Republicii Moldova prin Planul de creștere ‘sunt o oportunitate pentru modernizarea economiei, pentru consolidarea instituțiilor și accelerarea integrării europene’.

El a subliniat că Parlamentul European a făcut eforturi pentru a crește cofinanțarea și prefinanțarea pentru Republica Moldova.

‘Aderarea Republicii Moldova la UE este și ar trebui să fie un proiect al întregii societăți, cu beneficii concrete pentru cetățeni și se văd aceste lucruri în școli modernizate, în spitale care au beneficiat de finanțare, în comunități locale mai puternice, în mai multe oportunități pentru tineri. România nu este doar cel mai activ avocat al Republicii Moldova, ci și dovada vie că se poate. Acum că ne apropiem de celebrarea a 20 de ani de la aderare, România trebuie să devină principalul accelerator al aderării practice a Republicii Moldova la UE (…)’, a subliniat Victor Negrescu.

‘Obiectivul încheierii negocierilor în 2028 și al aderării în 2030 este uneori considerat ambițios, dar eu nu cred că este ambițios. Este realizabil, dacă este bazat pe reforme, pe determinare politică și pe solidaritate europeană’, a mai spus Negrescu.

Marius Stoian, fondatorul Club România și coordonatorul seriei ‘Caiete documentare’, a explicat motivația alegerii acestei teme pentru cel de-al zecelea, în cadrul unui panel găzduit de Biblioteca Parlamentului European și moderat de Robert Lupițu, redactor-șef CaleaEuropeană.ro, contributor, de asemenea, în volum.

‘Am ales să dedicăm al zecelea volum acestei teme pentru că la anul închidem această serie cu opera magna, la 20 de ani de la integrarea României în UE. (…) Integrarea definitivă a României ar fi aderarea la zona euro, mai avem la 20 de ani câteva obiective de bifat până la integrarea deplină’, a declarat el.

Republica Moldova are astăzi un obiectiv strategic de țară – integrarea europeană – în jurul căruia converg energiile vitale ale societății, a declarat Marius Stoian, subliniind că integrarea europeană nu este doar un proces de negociere între guverne și instituții, ci este, în primul rând, un proces de transformare a unei societăți.

În opinia sa, Republica Moldova traversează unul dintre acele momente astrale din istoria unei țări, când voința politică, energiile societății și oportunitatea istorică se întâlnesc. El a spus totuși că nu dorește să dea sfaturi Republicii Moldova, întrucât fiecare învață în cele din urmă din propriile greșeli.

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, a declarat că sprijinul României este foarte important pentru Republica Moldova, mai ales pentru că toate solicitările transmise la Bruxelles sunt formulate într-o limbă oficială a Uniunii Europene.

‘Provocările sunt destul de asemănătoare’, a spus Anca Dragu, făcând o comparație cu perioada în care România a aderat la UE.

‘Este un sentiment mai pozitiv, mai de deschidere, decât era în 2005-2006 în fața acelui val de extindere. Eu am încredere că R Moldova va reuși să închidă negocierile în 2028, ceea ce înseamnă că 2027 va fi unul foarte intens’, a afirmat ea.

‘Pot apărea surprize în partea politică, în partea tehnică toată lumea își face treaba. Noi, funcționarii, vrem să ne asigurăm că partea ce ține de noi, livrarea acestor măsuri, este absolut exemplară’, a subliniat ea.

Claudia Nicolae, directoarea generală a AGERPRES și autoarea capitolului ‘Consolidăm un spațiu informațional comun România – Republica Moldova’, a declarat că una dintre provocările procesului de aderare este încrederea. ‘Pentru că aderarea se negociază la Bruxelles, dar se câștigă sau se pierde acasă, în felul în care oamenii se informează și în cine aleg să creadă’, a spus ea.

Claudia Nicolae a explicat că demersul său pornește de la un exemplu concret al modului în care informația circulă între instituțiile media din diferite țări: un interviu acordat de un vicepremier de la Chișinău, în care acesta vorbea despre întreruperea alimentării cu energie electrică în mai multe sate din Republica Moldova, a fost preluat de Moldpres, apoi de agenția spaniolă EFE și, ulterior, de presa din Elveția.

‘O știre în limba română, verificată, a ajuns în Europa printr-un lanț de agenții de presă. Așa arată o infrastructură. Doar că nimeni nu o tratează încă drept infrastructură’, a mai spus ea.

Claudia Nicolae a atras atenția că anul care urmează, unul decisiv pentru aderarea Republicii Moldova la UE, ‘va fi împănat cu multe atacuri informaționale’.

‘Nu numai avalanșa din ultimii ani poate fi un reper. Atunci când intervin și noile tehnologii – vorbim nu doar de deepfake, ci și de AI, suntem într-o perioadă în care nu mai contează multitudinea de informație de pe piață, ci această informație de încredere’, a adăugat directoarea AGERPRES, lansând un apel la o prezență mai consistentă a presei românești în Republica Moldova.

Laurențiu Pleșca, analist politic și contributor la volum, a vorbit despre efortul considerabil pe care îl presupun procesele de negociere la Chișinău și despre importanța sprijinului Bucureștiului.

‘Aceste reforme și progrese sunt câteodată atât de rapide încât Chișinăul așteaptă din urmă Bruxellesul să se miște pe anumite capitole de negocieri’, a apreciat el ritmul reformelor din Republica Moldova, ritm pe care îl consideră superior celui înregistrat în Ucraina, de asemenea țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.

El a subliniat că Republica Moldova trebuie să manifeste mai multă asertivitate în procesul de aderare. ‘Nu vrem să vedem un scenariu precum cel din Georgia, în care cetățenii sunt dezamăgiți că au așteptat prea mult’, a afirmat Pleșca.

Foto: (c) Florin Stefan/AGERPRES

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Mai multe cărți din Republica Moldova au intrat în premieră în colecția bibliotecii Parlamentului European

Mai multe cărți din Republica Moldova au intrat în premieră în colecția bibliotecii Parlamentului European