A fi prosumator este un lucru bun, iar faptul că îți acoperi consumul ajută pe toată lumea, însă datorită ajutoarelor acordate de către stat au apărut și prosumatori ca ‘producători deghizați’, susține președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu.
‘Din punctul meu de vedere, a fi prosumator este un lucru bun. A fi prosumator înseamnă să produci energie pentru a acoperi consumul tău în perioada posibilă. Faptul că îți acoperi consumul ajută pe toată lumea, iar acele subvenții date de stat către consumatorul casnic au fost binevenite și erau parcă de până în 5 kW. Au fost multe beneficii. Din păcate, că așa se întâmplă la noi, datorită ajutoarelor date către prosumatori, unii s-au gândit să investească și să facă bani din acest lucru. De aceea avem prosumatori cu gheretă la poartă cu 200 kW. Avem foarte mulți prosumatori care înainte să investească aveau 1 kW consum și acum au 70 de kW producție. Aceștia, după mine, sunt un fel de producători deghizați. Acum ne punem problema că aceștia aduc niște energie în rețea în momentul când nu este nevoie…. Noi am făcut un studiu, printr-un consultant imparțial, și ne-a ieșit că orice MWh introdus în rețea de către prosumatori duce la un cost între 200 și 350 de lei pe MWh, care este socializat, adică recuperat de la ceilalți consumatori’, a subliniat președintele AFEER, vineri, într-o conferință de specialitate.
El a menționat, totodată, că, la capitolul energie, pentru a putea produce atunci când este nevoie, există diverse metode precum stocarea în baterii sau chiar stocarea în agent primar – în gaz, în cărbune, în apă.
‘În ceea ce privește ce am văzut foarte mult în presă, că exportăm ieftin și importăm scump, aș vrea să fac o precizare: energia electrică nu se stochează. Ca energie electrică, trebuie ca, în orice moment al zilei, producția să fie egală cu consumul. Din acest motiv, producția de energie electrică la ora 12:00 nu este la fel cu energia electrică la ora 21:00. La ora 12:00, din cauza investițiilor solare, în ultimul timp este excedent de energie, adică este prea multă producție și prea puțin consum. La ora 21:00 este exact invers, adică este mai mare consumul și mai puțină producție. De aceea, fiind o piață cuplată cu piețele din Europa, există aceste fluxuri de import-export de energie care cumva echilibrează prețurile din piață. Există diverse metode prin care energia poate fi transformată în altă energie, în așa fel încât să o producem când este nevoie. Vorbim despre baterii, dar mai sunt și alte metode de stocare sau chiar stocarea în agent primar – în gaz, în cărbune, în apă. De aceea, exportăm ieftin și importăm scump, pentru că nu este aceeași marfă. Deci, exportăm roșii, importăm castraveți… În ceea ce privește stocarea, sigur că așteptăm investițiile’, a afirmat Urluescu.
Acesta a adăugat că, în cazul Bulgariei, pe zona de stocare a energiei în baterii, statul a subvenționat parțial investițiile și a impus termene de punere în funcțiune foarte rapide, ‘ceea ce a impulsionat masiv investițiile în baterii’. ‘La noi este în lucru o schemă similară, dar nu de puterea asta, ci mult mai mică și se tot discută despre ea. Încă nu a început. La prosumatori trebuie să facem o defalcare’, a punctat Laurențiu Urluescu.
Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării – CLCC a organizat, vineri, cea de-a 65-a dezbatere profesională digitală, cu titlul ‘O lungă vară fierbinte. Canicula pune la încercare sistemul energetic, dar și opțiunile de furnizare a energiei’.
