Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Drăgășani, una din primele unități de profil înființate în țară, a sărbătorit, joi, nouă decenii de activitate, timp în care cercetătorii au creat soiuri recunoscute internațional și au salvat o parte importantă a patrimoniului genetic autohton.
Evenimentul a reunit specialiști din țară, foști și actuali angajați, care au evidențiat transformările prin care a trecut unitatea de-a lungul timpului, dar și dificultățile actuale, în condițiile în care stațiunea se confruntă cu o lipsă acută de specialiști din cauza subfinanțării.
Foto: (c) RAMONA DINCĂ / AGERPRES
”Suntem prima stațiune de cercetare, alături de stațiunea de la Odobești, din țară. Suntem înființați în anul 1936. Acum am împlinit 90 de ani și așteptăm centenarul. Este o perioadă încărcată de istorie, o perioadă în care s-au perindat foarte mulți cercetători care au adus plusvaloare unității. Pot să spun că, pe lângă faptul că suntem prima stațiune de cercetare, suntem și în ameliorarea viței de vie, în creațiile de soiuri, printre cei mai buni. Aș aminti aici de creația domnului dr. ing. Gheorghe Condei, împreună cu doamna dr. ing. Victoria Lepădatu, cu soiul Victoria, care este numărul 1 în lume ca soi de masă. Pot să spun și de soiurile pentru obținerea de vinuri roșii și albe și aici aș aminti de Crâmpoșia selecționată, Crâmpoșia aromată, Vilaromul, Negru de Drăgășani”, a declarat secretarul științific al stațiunii, ing. dr. Sergiu Gorjan.
El a precizat că, în momentul de față, instituția are doar opt angajați, dintre care doar trei sunt cercetători științifici, deși necesarul este undeva de cel puțin zece astfel de specialiști.
”Ar trebui să fie un personal mai mare, un nucleu de cercetători științifici, dar, din păcate, din cauza fenomenului social, am rămas undeva la trei cercetători științifici. În total, cu tot cu directorul stațiunii suntem opt angajați. Tineretul nu vine către acest domeniu. Vin foarte puțini și când vin, și asta nu este numai la noi, stau în instituție o perioadă și pleacă. Nu le convine, li se pare greu, salariile sunt mici la început, dar deocamdată acestea sunt condițiile”, a mai spus Gorjan.
Prezent la eveniment, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) ”Georghe Ionescu Șișești”, prof. univ dr. Florin Stănică, a transmis însă că se caută soluții pentru ca această instituție să redevină ceea ce a fost odinioară.
Foto: (c) RAMONA DINCĂ / AGERPRES
”Din păcate, la un moment dat România a uitat că trebuie să-și finanțeze cercetarea și timp de foarte mulți ani, chiar mai mult de 20 de ani după 1989, unitățile de cercetare, o parte din ele au supraviețuit, altele au dispărut, din păcate. Drăgășani a fost salvat, stațiunea de la Drăgășani a fost salvată. Eu nu concep viticultura românească fără stațiunea viticolă Drăgășani și o să fac tot ce-mi stă în puțină, mie și colegilor mei, să o păstrăm în șiragul de stațiuni viticole importante pe care le avem, pentru că ea este centrul viticulturii din toată Oltenia, nu numai din Drăgășani, și pentru că este nevoie să ne păstrăm tradițiile, istoria și mai ales resursele genetice deosebite care se găsesc aici, în colecții”, a spus președintele ASAS.
El a făcut apel la facultățile de profil din țară, la comunitatea locală și la producători să vină în sprijinul stațiunii, care în perioada următoare urmează să fie evaluată și, practic, să i se decidă viitorul.
”Avem în față o evaluare dificilă de care ne străduim să trecem cu cât mai mult succes. Dar va trebui să găsim formule în perioada imediat următoare pentru creșterea finanțării, pentru atragerea de tineri. Am făcut și un apel colegilor de la Universitatea din Craiova și de la celelalte universități cu facultăți de profil, comunităților locale și de ce nu, chiar și producătorilor, pentru că, dacă ar fi să discutăm foarte deschis, trebuie să nu uităm faptul că toate numele mari, aceste case de vinuri din Drăgășani, înmulțesc și folosesc și produc vinuri din soiurile create la stațiunea Drăgășani. Deci înainte a fost Drăgășaniul și după aceea au venit cele care la ora asta, salvă Domnului, cultivă dealurile din Podgoria Drăgășani”, a mai spus reprezentantul ASAS.
Foto: (c) RAMONA DINCĂ / AGERPRES
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Drăgășani a fost înființată 1936, prin ordin al Ministerului Agriculturii, cu scopul de a moderniza viticultura românească după criza filoxerei, care a distrus majoritatea podgoriilor din Europa și din România la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Stațiunea a fost realizată în Podgoria Drăgășani, una dintre cele mai vechi și mai renumite regiuni viticole din țară, inițial prin crearea a două mici laboratoare de analiză a vinurilor și prognoza manei. Ulterior, în 1938, a fost achiziționat un teren în suprafață de 6,5 hectare, iar în 1940 pepiniera viticolă din valea Oltului, în suprafață de 142 de hectare și înființată în 1897, se contopește cu stațiunea ca o singură unitate.
Perioada de maximă dezvoltare a acestei unități de cercetare a fost atinsă în perioada 1957-1994, când la Drăgășani s-au născut multe soiuri de succes, printre cele mai cunoscute fiind Victoria (1978) – soi de struguri de masă creat de dr. Victoria Lepădatu și dr. Gheorghe Condei, Crâmpoșia selecționată (1972) – soi de struguri albi dezvoltat prin hibridarea liberă a vechiului soi autohton Crâmpoșie, Novac (1987), soi pentru vinuri roșii obținut prin încrucișarea soiurilor Negru Vârtos și Saperavi, precum și Negru de Drăgășani (1993), un soi emblematic pentru vinuri roșii de calitate superioară, creat de o echipă condusă de ampelografii Lazăr Avram și Marin Neagu din aceeași încrucișare ca în cazul soiului Novac.
Foto: (c) RAMONA DINCĂ / AGERPRES
În ciuda dificultăților, povestea stațiunii a continuat și după anii 2000, când au fost omologate, printre altele, soiurile Alutus (2003), creat din Băbească neagră și Saperavi, precum și Vilarom (2003), un soi aromat creat din Muscat Hamburg, Crâmpoșie și Muscat Ottonel.
Cele mai noi soiuri omologate la Drăgășani sunt Crâmpoșia aromată, soi românesc pentru vin alb obținut din încrucișarea între Crâmpoșie selecționată (sau Crâmpoșie) și un membru al familiei Muscat (precum Muscat de Hamburg), Rusidava, un soi românesc de viță de vie pentru struguri albi, creat și menținut de cercetătorii din Drăgășani ca parte din efortul continuu de diversificare și salvare a genotipurilor autohtone din zona Olteniei, precum și trei clone: Cabernet Sauvignon 23, Muscat Ottonel 436 și Sauvignon Petit 24.
