Valurile de căldură devin tot mai frecvente şi mai intense în Europa. Dincolo de efectele directe asupra sănătăţii, temperaturile ridicate modifică şi condiţiile de mediu în care se dezvoltă bacteriile, ţânţarii şi căpuşele. În acest context, specialiştii atrag atenţia că riscul unor boli infecţioase este în creştere în timpul verii.
Pe măsură ce sezoanele calde devin mai lungi, autorităţile de sănătate publică consideră că prevenirea acestor infecţii necesită măsuri coordonate între domeniile sănătăţii umane, veterinare şi protecţiei mediului.
Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) avertizează că temperaturile ridicate, menţinute pe perioade tot mai lungi, creează condiţii favorabile pentru răspândirea mai multor boli infecţioase în Europa. Instituţia subliniază că nu doar episoadele extreme de caniculă reprezintă o problemă, ci şi tendinţa de încălzire prelungită observată în ultimii ani.
„În timp ce actualele valuri de căldură atrag atenţia publicului, temperaturile mai ridicate, menţinute pe perioade din ce în ce mai lungi, sunt cele care creează condiţiile favorabile răspândirii multor infecţii”, arată ECDC.
Agenţia europeană consideră că schimbările climatice extind gama ameninţărilor pentru sănătatea publică. Din acest motiv, recomandă o colaborare pe termen lung între autorităţile din domeniul sănătăţii, mediului şi medicinei veterinare pentru identificarea şi controlul acestor riscuri.
ECDC urmăreşte în mod special patru categorii de infecţii care pot deveni mai frecvente în perioadele cu temperaturi ridicate.
Bolile transmise prin alimente se numără printre cele mai frecvente îmbolnăviri din timpul verii. Temperaturile ridicate accelerează multiplicarea bacteriilor în alimente, crescând riscul de toxiinfecţii alimentare.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avertizează că vremea caldă şi umedă favorizează dezvoltarea microorganismelor, chiar dacă aspectul, gustul sau mirosul alimentelor nu par modificate. Specialiştii recomandă spălarea fructelor şi legumelor, separarea alimentelor crude de cele preparate, gătirea completă a produselor şi păstrarea acestora la temperaturi corespunzătoare.
Ţânţarii reprezintă o altă preocupare pentru sănătatea publică. Sezoanele calde şi umede, tot mai lungi, permit răspândirea unor specii invazive în regiuni unde până de curând erau rare sau lipseau complet.
În aceste condiţii, infecţii precum dengue, chikungunya şi infecţia cu virusul West Nile sunt raportate tot mai des în Uniunea Europeană.
Virusul West Nile este transmis prin înţepătura ţânţarilor infectaţi. Potrivit OMS, sezonul de transmitere începe, de regulă, la sfârşitul primăverii şi continuă până în toamnă, cu un vârf între lunile iulie şi septembrie.
În acest an au fost raportate cazuri în România, Grecia, Italia, Macedonia de Nord şi Spania.
Pentru reducerea riscului, ECDC recomandă utilizarea substanţelor repelente împotriva insectelor, purtarea hainelor cu mâneci lungi şi folosirea plaselor la ferestre sau a aerului condiţionat. De asemenea, specialiştii recomandă eliminarea apei stagnante din jurul locuinţelor, deoarece aceasta favorizează înmulţirea ţânţarilor.
Şi bolile transmise prin căpuşe pot deveni mai frecvente în sezonul cald. Căpuşele nu provoacă boala în sine, însă pot transmite bacterii sau virusuri prin muşcătură.
Printre afecţiunile urmărite se numără encefalita transmisă de căpuşe şi boala Lyme. Encefalita transmisă de căpuşe este o infecţie virală care afectează sistemul nervos central. Pentru această boală există vaccin, iar în regiunea europeană sunt raportate, în medie, aproximativ 3.000 de cazuri anual.
ECDC recomandă purtarea hainelor care acoperă braţele şi picioarele în timpul activităţilor desfăşurate în natură, precum şi verificarea atentă a pielii şi îndepărtarea rapidă a căpuşelor după întoarcerea din zone cu vegetaţie.
O altă infecţie monitorizată este vibrioza. Aceasta este provocată de bacterii din genul Vibrio, care se dezvoltă în ape temperate sau calde, cu salinitate moderată.
Infecţia poate apărea după contactul cu apă contaminată sau prin consumul de fructe de mare contaminate. Deşi cazurile sunt încă rare în Europa, ECDC arată că mai multe ţări din nordul continentului, în special cele din jurul Mării Baltice, au raportat o creştere a numărului de îmbolnăviri în verile caracterizate prin valuri prelungite de căldură şi temperaturi ridicate ale apei.
Pentru prevenţie, specialiştii recomandă evitarea înotului în cazul persoanelor care au răni deschise, zgârieturi sau piercinguri recente şi prepararea termică corespunzătoare a fructelor de mare.
ECDC precizează că monitorizează zilnic răspândirea bacteriilor din genul Vibrio prin intermediul unei hărţi interactive care include şi prognoze pentru următoarele cinci zile.
Avertismentul de sănătate publică emis de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor are la bază date epidemiologice şi analiza evoluţiei condiţiilor climatice din Europa.
