Infrastructura Romanian AI Factory, dezvoltată în cadrul unui proiect european la care participă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni complet operațională în 2027, a declarat joi directorul general al institutului, Adrian Victor Vevera, la Forumul ‘Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est’.
‘Vreau să vorbesc despre proiectul nostru, Romanian AI Factory. Este un proiect european prin care începem să creăm prima infrastructură pentru inteligența artificială din România. Proiectul este deja semnat și lucrăm la el. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică este entitatea gazdă a acestei infrastructuri. Împreună cu Politehnica și alți parteneri, facem parte dintr-un consorțiu pentru dezvoltarea aplicațiilor….Sperăm ca anul viitor să avem totul finalizat, iar infrastructura să fie pregătită integral pentru utilizare’, a afirmat Vevera.
Potrivit acestuia, proiectul urmărește atât dezvoltarea infrastructurii tehnologice, cât și crearea unui ecosistem pentru cercetare, formare și utilizarea inteligenței artificiale.
‘Am început deja să creăm ecosistemul, pentru că, atunci când vom avea această infrastructură, vom putea asigura suveranitatea datelor noastre și vom putea rula aplicații cu date confidențiale. În același timp, vom putea pregăti oameni să utilizeze aplicații, să dezvolte aplicații și să îmbunătățească folosirea inteligenței artificiale în activitatea de zi cu zi. Facem parte din rețeaua europeană de infrastructuri pentru inteligența artificială’, a explicat directorul general al ICI București.
Referindu-se la utilizarea inteligenței artificiale în operațiunile financiare, acesta a subliniat că decizia finală trebuie să rămână în responsabilitatea oamenilor, iar sistemele autonome trebuie să poată fi oprite în situații de risc.
‘Inteligența artificială este un instrument pentru noi. Îi putem acorda un anumit grad de autonomie, o putem utiliza ca ajutor, ca asistent, dar decizia finală trebuie să fie umană. Este foarte important să menținem securitatea cibernetică, pentru că lucrăm cu multe date confidențiale. Atunci când dezvoltăm sisteme de inteligență artificială bazate pe agenți autonomi, trebuie să avem în vedere existența unui buton tehnologic de oprire, pentru situațiile în care ceva merge într-o direcție greșită’, a susținut Vevera.
La rândul său, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, Mihnea Alexandru Moisescu, a atras atenția că sistemele de inteligență artificială nu sunt încă pregătite să ia decizii complet autonome fără riscuri semnificative.
‘Sistemele de inteligență artificială nu sunt, în opinia mea, pregătite în acest moment să ia decizii pe cont propriu, fără riscul major ca acestea să afecteze negativ procesele în care sunt implicate. Gândirea critică este foarte importantă, iar educația trebuie să pună accent pe modul în care oamenii interacționează cu inteligența artificială și analizează deciziile acesteia’, a explicat Moisescu.
În ceea ce privește supravegherea financiară, directorul Direcției Supraveghere Integrată din cadrul ASF, Paul Barangă, a arătat că instrumentele bazate pe inteligență artificială sunt deja utilizate în anumite activități de supraveghere, în timp ce altele se află în faza de testare.
‘La nivel european, inteligența artificială este integrată în activitățile de supraveghere. Aceste instrumente sunt utilizate pentru prelucrarea datelor provenite de la entitățile financiare, analizarea informațiilor publicate de companii și identificarea comportamentelor neobișnuite de pe piață. Unele dintre aceste instrumente sunt deja integrate în activitatea operațională zilnică, iar altele se află în faza de experimentare și testare’, a precizat reprezentantul ASF.
Forumul ‘Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est’ este organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în colaborare cu Institutul de Studii Financiare (ISF).
