Vila Samurcaș, monument istoric aflat în incinta Muzeului Național al Țăranului Român, va fi restaurată în următorii trei ani prin proiecte derulate de Ministerul Culturii prin programul ‘Temelii Culturale’, a anunțat, miercuri, directorul Unității de Management a Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Culturii, Bogdan Ștefan Trîmbaciu.
‘În maxim trei ani de zile, trei ani și jumătate, va primi straie noi, va fi restaurată, cum vor dispărea aceste adăugiri, garaje pe care le vedeți și care știrbesc din frumusețea clădirii, care nu se vede. Ne dorim ca depozitele din spate să le îngropăm, cumva, astfel încât Muzeul Țăranului, clădire de asemenea restaurată și tocmai finalizată inclusiv ca expoziție permanentă, să fie vizibilă și din Bdul Ion Mihalache’, a declarat Bogdan Ștefan Trîmbaciu.
Trîmbaciu, care a participat la o conferință de presă dedicată lansării proiectului cultural ‘Triunghiul Muzeelor’, a precizat că alte instituții muzeale vor beneficia de finanțări necesare pentru reabilitarea și consolidarea lor.
‘Muzeul Antipa, altă clădire restaurată complet, actualul sediu își va extinde spațiile și va avea o nouă parte către Bulevardul Mihalache. (…) S-a vorbit de Muzeul Enescu, care este în restaurare, se lucrează și va fi gata în doi ani și jumătate. S-a vorbit de Așezămintele Brătianu. Iarăși este un proiect care nu poate fi făcut decât împreună cu Primăria Sectorului 1, de exemplu, care face Parcul Brătianu. Suntem cam în același stadiu. Dacă Ministerul Culturii și Primăriile lucrează împreună, ne putem mișca mai departe. Muzeul Colecțiilor de Artă, complet restaurat, tot pe Calea Victoriei. Muzeul de Artă, Palatul Regal, complet restaurat, tot pe Victoriei. Nu mai vorbim de Ateneu și de Biblioteca Centrală Universitară. Muzeul Național de Istorie: proiectul este gata, tocmai și-a luat avizele în Comisia Națională a Monumentelor Istorice. Urmează să trecem la restul avizelor, tot cu sprijinul Primăriei Capitalei. Totul se poate face doar împreună și, chiar dacă le facem împreună și restaurăm clădirile, ele nu au nicio valoare, atâta timp cât nu le scoatem către populații, către oameni, pentru că, de fapt, pentru asta sunt ele’, a spus Trîmbaciu.
Managerul MNȚR, dr. Virgil Ștefan Nițulescu, a vorbit despre istoricul Vilei Samurcaș, precizând că imobilul a avut, după 1948, mai multe destinații și a găzduit inclusiv un sediu al fostei Securități.
‘Vila aceasta a împlinit 110 de ani de când a fost dată în folosință și Alexandru Țigara Samurcaș s-a mutat în vilă. A fost primul și singurul director al muzeului care a locuit aici. În momentul în care a fost scos la pensie, în 1946, nimeni după el nu a mai locuit în clădire, după care, în 1948, vila ne-a fost luată. Aici au venit niște organisme de propagandă sovietică; posturile de radio Grecia Liberă, Spania Liberă și Portugalia Liberă au avut redacțiile aici, niște refugiați comuniști greci au locuit în vilă. Iar în 1954 vila a fost luată direct de Securitate și atunci a fost construit gardul care separă cele două curți (a vilei de aceea a clădirii MNȚR). Se mai vede, undeva acolo, urma postului de pază, unde stătea soldatul care păzea unitatea Securității’, a spus Nițulescu.
El a precizat că în perioada în care vila a fost ocupată de Securitate au fost construite ‘garajele oribile’ din curtea imobilului, unde erau ținute mașinile folosite pentru filaj, cărora ‘li se puneau numere false și erau trimise să fileze persoane urmărite’.
‘Securitatea a fugit din clădire în dimineața zilei de 22 decembrie 1989. (…) Din 1989 până în 1998, vila a rămas în administrația Regiei Autonome pentru Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat. Abia în 1998, ca urmare a eforturilor ministrului Culturii, Ion Caramitru, Dumnezeu să-l odihnească, am putut să primim în sfârșit înapoi vila care pusese proprietatea muzeului nostru. Vila are, evident, nevoie de restaurare. Palatul nostru a fost restaurat pe fonduri de la UMP, obținute prin celebrul împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. (…) Este cazul ca și această clădire, care este, la rândul ei, monument istoric, proiectată de același arhitect Nicolae Ghica Budești, să fie restaurată. Era momentul’, a arătat Nițulescu.
Managerul MNȚR a anunțat că, după încheierea restaurării, publicul va avea acces în această clădire.
Monument istoric, Vila Samurcaș a fost construită ca locuință de serviciu pentru istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaș, cel care a pus bazele Muzeului Național al Țăranului Român, și a fost folosită în această calitate în perioada în care acesta a condus instituția.
Realizat în stil neoromânesc, într-o unitate perfectă cu corpul principal al muzeului, imobilul găzduiește, în prezent, birouri, laboratoare, spații administrative sau săli de consiliu ale MNȚR.
Ministerul Culturii a demarat proiecte de consolidare și restaurare a Vilei Samurcaș, prin programul ‘Temelii Culturale’, care urmează să fie implementat în perioada 2025-2033, cu scopul de a o pune mai bine în valoare.
Citeşte şi:
* ‘Triunghiul Muzeelor’ – sâmbătă și duminică, pe șoseaua Kiseleff; promenadă cu ateliere, vânătoare de comori, proiecții de film
