Administrația Parcului Natural Putna Vrancea a desfășurat, joi, o acțiune de repopulare a apelor de munte cu puiet de păstrăv indigen, în zona Rezervației Cheile Tișiței, în cadrul unui program de conservare a biodiversității care a implicat elevi, voluntari și comunitatea locală.
Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES
Intervenția, la care au participat zeci de elevi din Tulnici, Coza și de la un colegiu din București, a fost necesară pentru menținerea echilibrului natural al ecosistemelor acvatice montane, afectate în ultimii ani de modificările climatice și de fenomene naturale tot mai greu de anticipat.
Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES
‘Este o acțiune de repopulare cu puiet de păstrăv și asta pentru că natura, câteodată, trebuie ajutată. Din păcate, fenomenele naturale sunt un pic atipice și atunci noi trebuie să găsim soluții pentru a compensa echilibrul natural. În momentul de față avem acest proiect prin care am achiziționat 40.000 de puieți, iar alți 10.000 au fost achiziționați de comunitatea locală. De aceea am ținut foarte mult să vină și copiii din zonă, pentru că așa conștientizăm mult mai bine situația de conservare a naturii și importanța utilizării raționale a resurselor. Este foarte important ca oamenii să înțeleagă că aceste resurse nu sunt inepuizabile și că ele trebuie protejate activ’, a spus directorul Administrației Parcului Natural Putna Vrancea, Ion Militaru.
Potrivit acestuia, perioada aleasă pentru repopulare este una optimă din punct de vedere biologic, ceea ce permite transportul puietului în condiții de siguranță maximă.
Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES
‘Puietul de păstrăv, în primele săptămâni de viață, se hrănește dintr-un rezervor propriu, numit pungă vitelină. În această perioadă el nu are nevoie de hrană externă, ceea ce face ca acesta să poată fi transportat foarte ușor, cu mortalitate foarte mică sau chiar inexistentă. Este practic momentul ideal pentru astfel de acțiuni. Dacă ai rata această fereastră biologică, șansele de supraviețuire ar scădea considerabil’, a explicat directorul parcului.
Militaru a precizat că rata de supraviețuire a puietului eliberat în mediul natural rămâne redusă, motiv pentru care administrația parcului analizează și soluții complementare pentru creșterea eficienței repopulării.
Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES
‘Șansele reale de supraviețuire sunt undeva în jur de 10%. Tocmai de aceea discutăm și despre implementarea unei metode alternative, prin realizarea unor așa-numite ‘toplițe’, niște bălți limitrofe apelor curgătoare, unde puietul poate fi crescut o perioadă în condiții controlate înainte de eliberare. Prin această metodă, rata de supraviețuire poate ajunge și la 25%, ceea ce ar însemna un progres foarte mare pentru refacerea fondului piscicol’, a adăugat acesta.
Profesorul Marius Ioniță, președinte al Federației Române de Aikido Modern și coordonator al grupului de elevi veniți din Capitală, a subliniat valoarea educativă a unor astfel de experiențe în special pentru copiii crescuți în mediul urban, arătând că apropierea de natură reprezintă o formă esențială de dezvoltare personală.
‘Cred că acesta este unul dintre lucrurile care lipsesc cel mai mult copiilor din orașele mari. Gândiți-vă că acești copii au avut de ales între a sta la pensiune, în condiții foarte bune, sau aici, la cabană, în mijlocul naturii, și toți au ales cabana. Au spus foarte clar că vor să experimenteze starea de libertate. Iar această stare de libertate au regăsit-o cel mai bine în momentul în care au eliberat acești peștișori în apă. Pentru ei a fost un simbol extrem de puternic: să vadă cum o viață care era într-un sac închis este redată naturii. Copiii de oraș trăiesc adesea într-un fel de colivie modernă, între beton, tehnologie și program strict. Aici redescoperă libertatea autentică și relația firească a omului cu natura’, a declarat, pentru AGERPRES, profesorul Marius Ioniță.
Acesta a apreciat totodată patrimoniul natural al zonei montane din Vrancea, despre care spune că este insuficient cunoscut chiar și de către localnici.
Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES
‘Nu mai există multe locuri în Europa care să arate așa. Stați pe o comoară naturală uriașă și poate nici nu realizați pe deplin ce aveți aici. Vorbim despre specii unicat de plante, de păsări, de habitate pe care alte țări europene le-au pierdut de mult. Vin străini aici să observe ceea ce ei nu mai au în țările lor. Tocmai de aceea cred că este esențial ca tinerii din zonă să înțeleagă valoarea extraordinară a acestui loc și să devină primii lui protectori’, a spus profesorul.
Potrivit organizatorilor, acțiunea face parte dintr-un program multianual de conservare și educație ecologică, iar săptămâna viitoare este programată o nouă etapă de repopulare, în zone mai puțin accesibile, situate în apropierea izvoarelor râului Putna.
Proiectul este derulat de Administrația Parcului Natural Putna Vrancea în cadrul programului ‘Verde pentru viitor’ și include, pe lângă repopularea râurilor de munte, activități de educație ecologică, refacere a habitatelor tradiționale și promovare a biodiversității locale.
