Senatorii au marcat Ziua Iei, miercuri, în ședința de plen, ocazie cu care au subliniat că ia românească, inclusă în Patrimoniul Cultural UNESCO, este un simbol al identității culturale naționale.
‘Ia este una dintre cele mai cunoscute piese ale costumului popular feminin românesc, simbol al identității culturale naționale. Felicit toți colegii parlamentari care astăzi au venit în cel mai frumos port românesc’, a spus Nadia Cerva, senator Pace -Întâi România.
Oana-Constantina Buzatu (PSD) a amintit că ia românească însoțește istoria poporului de sute de ani, menționând că poartă o astfel de piesă cusută într-un atelier din nordul județului Mehedinți.
‘Astăzi, de Ziua Iei, celebrăm nu doar o piesă vestimentară, ci unul dintre cele mai puternice simboluri ale identității noastre, o formă prin care acest popor și-a purtat cu demnitate memoria, credința și continuitatea. De 70 de ani, România face parte din UNESCO, dar cămașa tradițională românească însoțește istoria acestui popor de sute de ani, a trecut peste epoci, războaie, schimbări sociale, generații și mode fără să piardă sufletul. Și poate tocmai această putere, de a rămâne vie, o face într-un fel nemuritoare. Un popor există nu doar prin instituții, hotare sau mari momente istorice, ci și prin lucrurile care țin vie memoria, limba, credința, tradițiile și simbolurile, pe care le ducem mai departe din generație în generație. Cămașa românească este unul dintre aceste repere’, a afirmat Buzatu.
Senatorul USR Ruxandra Cibu Deaconu a apreciat că în această zi nu este celebrat doar un obiect vestimentar tradițional românesc, ci continuitatea românilor.
‘Ia este cea mai frumoasă formă prin care românii și-au cusut sufletul pe o bucată de pânză, e opera femeilor pricepute ale acestui neam, care au învățat să coasă poate chiar înainte să învețe să scrie și au simțit nevoia să transmită mai departe familiei, urmașilor frumusețea, răbdarea și chiar identitatea unui popor. Poate nu toată lumea știe că fiecare cusătură a unei ii originale spune ceva despre locul din care vine, despre familia care a păstrat-o, despre rostul unor simboluri vechi, uneori mai vechi decât cuvintele cu care încercăm astăzi să le explicăm. De Ziua Iei nu celebrăm doar un obiect vestimentar tradițional românesc, celebrăm continuitatea României și a românilor pe aceste meleaguri’, a afirmat Cibu.
Senatorul PNL Cristian-Augustin Niculescu-Țăgârlaș a purtat cămeșa în plen ‘cu mândria unui maramureșan’ și pentru el, ia este un element de mândrie, de continuitate istorică și de mesaj public.
‘Eu vin din țara de la capătul imperiilor și noi suntem obișnuiți să ne purtăm portul cu mare mândrie, pentru că îl purtăm de mii de ani și avem o tradiție care este vie. Spre diferență de alte zone, în care cămășile sau iile apar ocazional, la noi sunt purtate în fiecare zi, la noi sunt un element de mândrie, de fală și de continuitate istorică și de mesaj public. Altădată am comunicat ceea ce înseamnă unicitatea cămeșii purtate de moroșeni – întotdeauna deschisă la piept, pentru că nu avem nimic de ascuns, lucru unic în lumea asta’, a explicat Țăgârlaș semnificația portului.
Senatorul AUR Mircia Chelaru a amintit că este inițiator al legii iei din partea Comisiei UNESCO.
‘Ia este elementul de identitate a unicității. (…) Prin această ie, noi avem un reper de unicitate și universalism, ceea ce înseamnă irepetabilitate, pentru care trebuie să cinstim această zi cu condescendență și bună aducere aminte’, a spus Chelaru.
Citeşte şi:
24 iunie – Ziua Universală a Iei
