Peste 1 milion de români trăiesc cu astm, dar mulți nu primesc tratamentul corect, a transmis marți Societatea Română de Pneumologie, care a subliniat că, deși crizele pot fi prevenite, accesul și aderența rămân probleme ‘majore’.
Potrivit specialiștilor, astmul bronșic rămâne o problemă ‘majoră’ de sănătate publică în România, nu doar prin numărul mare de pacienți, ci mai ales prin faptul că boala este adesea subdiagnosticată și insuficient controlată.
Societatea Română de Pneumologie atrage atenția că în țara noastră peste 1 milion de persoane trăiesc cu astm, iar prevalența este estimată între 4% și 9% din populație. Boala afectează semnificativ copiii, fiind cea mai frecventă afecțiune cronică în rândul acestora, cu o prevalență de peste 10%, iar incidența este în creștere ‘constantă’.
‘Astmul nu este doar o boală a simptomelor, ci o boală inflamatorie cronică ce trebuie tratată constant. În practică, vedem frecvent pacienți care folosesc doar medicația de urgență și ignoră tratamentul de fond. Această abordare crește semnificativ riscul de crize severe și spitalizări. Accesul la terapii inhalatorii moderne și terapiile biologice nou apărute este esențial pentru controlul eficient al bolii. Compensarea de asemenea este importantă și ajută mult bolnavii din România’, a declarat președintele Societății Române de Pneumologie, Florin Mihălțan, citat într-un comunicat remis AGERPRES.
Conform medicilor, deși bronhodilatatoarele cu acțiune rapidă oferă ameliorare imediată, acestea nu tratează cauza bolii. Controlul real al astmului se realizează prin medicamente antiinflamatorii inhalatorii (corticosteroizi), care reduc inflamația și previn crizele, au explicat aceștia.
‘Ziua Mondială a Astmului 2026, cu tema ‘Să facem tratamentele antiinflamatoare inhalatorii accesibile pentru toți’ , readuce în prim-plan o realitate clinică esențială: controlul astmului nu depinde doar de existența terapiei, ci de accesul real, constant și corect la aceasta. Terapiile antiinflamatoare inhalatorii reprezintă fundamentul managementului modern al astmului și o condiție indispensabilă pentru prevenirea exacerbărilor și reducerea poverii bolii. Asigurarea accesibilității lor, fără bariere economice sau sistemice, trebuie să devină o prioritate de sănătate publică’, a punctat și medicul Ruxandra Ulmeanu, directorul Școlii SRP.
Astmul afectează semnificativ calitatea vieții deoarece limitează activitățile zilnice și capacitatea de efort, este o cauză importantă de absenteism școlar și profesional, poate duce la spitalizări repetate, iar în forme severe poate deveni amenințător de viață.
Factorii de risc, alergiile, poluarea, infecțiile respiratorii sau fumatul, contribuie la agravarea bolii, iar lipsa monitorizării regulate crește riscul de complicații.
Datele epidemiologice, a mai transmis SRP, arată o evoluție îngrijorătoare: prevalența astmului crește cu aproximativ 50% la fiecare 10 ani. De asemenea, astmul alergic afectează până la 1 din 5 copii, incidența fiind mai mare în mediul urban, unde expunerea la poluare este crescută.
SRP recomandă ca tratamentul pentru astm să nu se întrerupă fără recomandarea medicului, să se folosească corect inhalatorul – tehnica fiind esențială, iar pacienții să meargă periodic la control, chiar dacă se simt bine.
