Constantin Brâncuși este una dintre cele mai importante personalități ale culturii române și universale. Creator al unui limbaj artistic revoluționar, a avut o influență covârșitoare asupra sculpturii moderne și a făcut ca numele României să fie cunoscut în întreaga lume. Academia Română, cea mai înaltă instituție de cultură, știință și spiritualitate a României, și-a asumat un rol esențial în recuperarea imaginii autentice a sculptorului, în promovarea operei sale și în combaterea interpretărilor eronate privind viața și moștenirea sa.
În anii 1950, din cauza dogmatismului realist-socialist al epocii, când arta occidentală era etichetată drept ‘formalism burghez’ și ‘decadentă’, unii academicieni români au avut poziții nuanțate sau critice față de opera lui Constantin Brâncuși.
Însă, o primă etapă de reabilitate și deschidere exegetică față de opera lui Constantin Brâncuși a avut loc începând cu anul 1960, atunci când Academia Română și institutele sale afiliate au demarat un amplu proces de recuperare. Personalități precum George Oprescu, directorul Institutului de Istoria Artei, au deschis drumul cercetărilor obiective, iar monografiile și studiile publicate în revistele Academiei Române au început să analizeze sursele folclorice, tehnicile de cioplire și viziunea metafizică a artistului.
În 1974, Editura Academiei a publicat lucrarea ‘Opera lui Constantin Brâncuși în România’, o lucrare de referință în istoria artei, scrisă de renumitul exeget Barbu Brezianu. Monografia documentează riguros piesele de patrimoniu și a fost urmată de o ediție revăzută și adăugită în 1976, intitulată ‘Brâncuși în România’, tradusă în limbi de circulație internațională, precum engleza și franceza.
Un moment de referință îl constituie anul 1990, când Academia Română l-a ales pe Constantin Brâncuși, în ziua de 3 iulie, membru post-mortem, potrivit acad.ro. A fost o recunoaștere oficială a contribuției excepționale pe care artistul a avut-o la dezvoltarea artei universale și o reafirmare a apartenenței sale la patrimoniul spiritual românesc.
În următoarele decenii, Academia Română a susținut numeroase cercetări istorice și artistice dedicate vieții și operei lui Brâncuși. Membrii Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual, istorici ai artei, filologi și cercetători ai Bibliotecii Academiei Române au valorificat documente de arhivă, corespondență, fotografii și manuscrise care au contribuit la cunoașterea mai profundă a personalității sculptorului. Biblioteca Academiei Române și institutele de cercetare au pus la dispoziția specialiștilor importante fonduri documentare, devenind un centru de referință pentru studiile brâncușiene.
O mare parte din cercetarea analitică a apărut sub formă de studii extinse în revistele oficiale coordonate de Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual. Un exemplu în acest sens este revista ‘Studii și Cercetări de Istoria Artei’ (SCIA) – Seria Artă Plastică, publicată periodic de Editura Academiei, care găzduiește zeci de studii semnate de istorici de artă precum Barbu Brezianu, Mircea Deac sau Ion Frunzetti, axate pe analiza tehnică a Ansamblului de la Târgu Jiu, influențele folclorice și restaurarea operelor lui Constantin Brâncuși, arată scia.ap.istoria-artei.ro.
Revista ‘Revue Roumaine d’Histoire de l’Art’ (Seria Beaux-Arts), publicație academică editată în limbi străine de către Institutul de Istoria Artei al Academiei, cuprinde studii de circulație globală privind ecorșeul anatomic, corespondența pariziană a lui Constantin Brâncuși și receptarea critică a artistului în Statele Unite, printre multe altele. Printre autori se numără cercetători precum Doina Lemny, Ioana Vlasiu, Sergiu Al-George, conform rrha.istoria-artei.ro.
Totodată, Academia Română a organizat sau a participat la organizarea unor sesiuni omagiale și științifice, conferințe și simpozioane dedicate lui Constantin Brâncuși. De exemplu, la 16 martie 2012, Academia Română, prin Secția de Arhitectură, Arte și Audiovizual, a organizat, la București sesiunea omagială ‘Constantin Brâncuși. Noi repere documentare’. La 13 mai 2016, Academia Română Filiala Cluj-Napoca a organizat conferința ‘Brâncuși – esențializarea simbolică a limbajului culturii’.
Aceste manifestări au urmărit atât analiza operei sale din perspectiva istoriei artei moderne, cât și evidențierea legăturilor dintre creația sculptorului și spiritualitatea românească, tradițiile populare și cultura europeană.
Un rol important l-a avut și colaborarea Academiei Române cu instituții muzeale, universități și centre culturale din România și din străinătate. Aceste colaborări au favorizat schimbul de documente, organizarea de expoziții și dezvoltarea cercetării dedicate patrimoniului brâncușian, contribuind la o mai bună cunoaștere a operei sale.
La 15 martie 2021, Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române a făcut publică o amplă poziție oficială privind patrimoniul lui Constantin Brâncuși. Comunicatul, reluat de Academia Română la 22 ianuarie 2026, a urmărit clarificarea unei controverse persistente referitoare la presupusa ofertă a sculptorului de a dona atelierul său statului român și la ideea că Academia Română ar fi refuzat această donație, arată acad.ro.
În urma cercetării documentelor de arhivă, Academia Română a demonstrat că procesul-verbal al ședinței din 7 martie 1951 nu conține nicio referire la existența unei asemenea oferte și că nu există documente care să ateste intenția lui Constantin Brâncuși de a dona atelierul său statului român. Instituția a subliniat că testamentul artistului din 1956 prevedea donarea atelierului statului francez și că legenda refuzului Academiei nu are fundament documentar. Această intervenție reprezintă una dintre cele mai importante contribuții ale Academiei Române la restabilirea adevărului istoric privind biografia sculptorului.
Anul 2026 a fost declarat oficial ‘Anul Național Constantin Brâncuși’, marcând 150 de ani de la nașterea marelui sculptor (19 februarie 1876). Academia Română a jucat un rol central în organizarea unui program amplu și consistent de manifestări științifice, culturale și academice dedicate operei și personalității lui Constantin Brâncuși.
Programul organizat de Academia Română a debutat încă din ianuarie 2026, sub coordonarea Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual, în parteneriat cu Biblioteca Academiei, Institutul de Istoria Artei ‘G. Oprescu’ și Președinția Academiei.
Astfel, la 28 ianuarie 2026, a avut loc simpozionul internațional ‘Când arta îmbrățișează medicina – ecorșeul și lucrările de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși’. Acesta a fost unul dintre cele mai importante evenimente științifice ale anului. Organizată în Aula Academiei Române, manifestarea a adus în discuție perioada de formare a artistului la București, influența studiilor anatomice și a colaborării cu medicul Dimitrie Gerota. Cu acel prilej a fost prezentată traducerea în limba engleză a monografiei ‘O întâlnire astrală: Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuși. Povestea Ecorșeului’, apărută la Editura Academiei Române la sfârșitul anului 2023. Lucrarea este coordonată de prof. dr. Irinel Popescu, având o prefață de Doina Lemny.
În data de 19 februarie 2026, Academia Română a organizat conferința solemnă de omagiere ‘În numele iubirii. Salvarea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu’. Evenimentul s-a bucurat de prezența Patriarhului Daniel și a unor personalități culturale de prim rang. Conferința a subliniat dimensiunea spirituală a operei lui Brâncuși și a atras atenția asupra necesității conservării Ansamblului de la Târgu Jiu. Cu această ocazie a fost lansată emisiunea filatelică dedicată sculptorului, în parteneriat cu Romfilatelia.
Conferința ‘Axa Brâncuși – Calea Eroilor’ a fost organizată de Academia Română și Fundația Culturală ‘Dalles’ la sala Dalles din București în data de 26 februarie 2026. Dedicată urbanismului și integrării patrimoniului brâncușian, conferința a fost susținută de arhitectul Dorin Ștefan, membru corespondent al Academiei Române.
La 28 mai 2026, a avut loc conferința internațională ‘Orizonturi ale sculpturii românești moderne: de la Karl Storck la Constantin Brâncuși’, reuniune de prestigiu a specialiștilor din întreaga lume, la Muzeul Național de Artă al României. Organizată de Institutul de Istoria Artei ‘G. Oprescu’ al Academiei Române în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, manifestarea a reunit 27 de comunicări susținute de specialiști de prestigiu din întreaga lume, configurând un spațiu de dialog interdisciplinar. Printre conferențiari s-au numărat dr. Doina Lemny, dr. Jonathan Vernon și dr. Cristian-Robert Velescu.
Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române a organizat, tot la 28 mai 2026, conferința ‘OMAGIU: Constantin Brâncuși’. Arhitectul Dorin Ștefan a susținut prelegerea principală. În cadrul evenimentului, desfășurat în Aula Academiei, au fost proiectate filmele documentare clasice, realizate în anul 1966: ‘Brâncuși la Târgu Jiu’, regia Erich Nussbaum și ‘Pași spre Brâncuși’, regia Adrian Petringenaru. A fost vernisată și expoziția ‘Constantin Brâncuși – 150 de ani de la naștere. Imagini și documente de arhivă’, organizată de Biblioteca Academiei Române, care a prezentat documente inedite, fotografii și corespondență.
Pe lângă aceste manifestări publice, Academia Română continuă să promoveze cercetarea operei lui Brâncuși prin publicarea de studii academice, prin colaborarea cu instituții muzeale și universitare și prin susținerea unor proiecte dedicate conservării și valorificării patrimoniului cultural românesc. AGERPRES (Documentare – Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Adrian Dădârlat)
