Coiful de la Ciumeşti, obiect de patrimoniu, realizat din fier, este exponatul lunii mai la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR). Micro-expoziţia este disponibilă în sala Lapidarium a muzeului din Calea Victoriei 12, şi poate fi admirată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.
Coiful este surmontat de reprezentarea unei păsări de pradă, cu aripile larg deschise, realizată din tablă de bronz, cu ochii încrustaţi cu email alb şi roşu-coral. Aripile erau fixate de corpul păsării, cu balamale, ceea ce permitea mişcarea lor continuă în timpul deplasării purtătorului coifului, fapt ce putea sugera zborul. Coiful a fost descoperit în mormântul unei căpetenii militare celtice alături de alte obiecte de armament. În micro-expoziţie sunt prezentate încă trei obiecte atribuite unei căpetenii militare getice, descoperite la Popeşti, în Câmpia Română – un umbo de scut, un fragment de cămaşă de zale şi o spadă îndoită ritualic.
Mormântul căpeteniei militare celtice din necropola de incineraţie de la Ciumeşti (jud. Satu Mare), datând din a doua jumătate a secolului al III-lea – începutul secolului al II-lea a. Chr., este o descoperire de o importanţă excepţională pentru cunoaşterea civilizaţiei celtice în Europa Centrală şi de Sud-Est şi a raporturilor sale cu lumea elenistică.
Şi în cazul mormântului căpeteniei militare celtice de la Ciumeşti, ca şi în cazul aceluia getic de la Popeşti (din Câmpia Română), frapează lipsa totală a pieselor din metale preţioase în cadrul ofrandelor funerare ale unor personaje de excepţie ale comunităţii lor, fapt ce ţinea, fără îndoială, de o concepţie religioasă şi ideologică comună epocii „principilor de fier”, care s-au succedat epocii „principilor de aur şi de argint” din secolele V-IV a. Chr.
Mormântul de la Ciumeşti a fost descoperit întâmplător, în vara anului 1961, cu ocazia nivelării unei dune de nisip. El face parte dintr-o necropolă mai mare din care s-au cercetat 32 de morminte (şapte de inhumaţie şi 25 de incineraţie). Inventarul funerar, recuperat parţial, consta din piese de armament (un coif de fier, o cămaşă de zale din fier, două aplici de zale din bronz, două cnemide de bronz şi un vârf de lance), accesorii de îmbrăcăminte şi două vase ceramice (un vas bitronconic şi un castron).
Coiful din fier este, desigur, piesa cea mai spectaculoasă. Calota acestuia, lucrată prin batere la cald, avea două apărătoare de obraz mobile, fixate cu balamale şi apărătoare fixă de ceafă. Protuberanţele, care decorau zona temporală şi obrăzarele, aveau şi funcţia de a suplimenta capacitatea de protecţie a coifului, a părţilor mai vulnerabile la lovituri – respectiv tâmpla şi obrazul. Identificarea speciei din care face parte pasărea de pradă redată pe coiful de la Ciumeşti este dificilă; totuşi, considerăm că ar putea fi vorba despre un corb, unul dintre animalele sacre în mitologia celtică.
Reprezentări de coifuri celtice decorate cu păsări de pradă sau alte animale se întâlnesc pe cazanul de la Gundestrup, din Danemarca, dar piese ca atare, cu excepţia celui de la Ciumeşti, nu au fost descoperite în cursul cercetărilor arheologice, ceea ce face ca această piesă să fie unică. Dincolo de utilitatea sa ca piesă de armament defensiv, coiful de la Ciumeşti poate fi considerat şi un simbol al autorităţii unui şef militar celtic.
Cercetările întreprinse asupra pieselor descoperite în mormântul căpeteniei militare celtice au permis reconstituirea unor detalii atât din viaţa lui personală, cât şi a ritualului de înmormântare. Membru de vază a comunităţilor celtice din vestul Transilvaniei, înainte de a muri la locul de baştină, acesta a servit ca mercenar în lumea elenistică din estul Mediteranei, de unde s-a întors cu piese de armament tipice lumii greceşti – cnemidele. Detalii păstrate pe suprafaţa unor obiecte descoperite în mormântul său indică faptul că atât coiful, cât şi cămaşa de zale şi cnemidele au fost depuse în groapă, după ce procesul de incinerare a avut loc. În cazul cămăşii de zale s-a putut stabili că aceasta a fost amplasată în mormânt împăturită.
