Reindustrializarea apărării reprezintă una dintre cele mai concrete forme de securitate națională pe care România le poate construi fără a depinde de bunăvoința nimănui, a declarat, marți, senatorul PNL Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare.
”România a semnat acordul SAFE în valoare de 16,68 miliarde euro, al doilea ca mărime din UE, după Polonia. Este o sumă pe care nu am mai văzut-o niciodată dată spre apărare. O întrebare incomodă este: peste 10 ani ce va rămâne în România din acești bani? Vor rămâne linii de producție, licențe industriale, ingineri, fabrici care produc? Răspunsul depinde dacă vorbim despre industrializare sau doar despre cheltuieli”, a afirmat Pauliuc, la o masă rotundă – ”Reindustrializarea României prin dezvoltarea industriei de apărare” – organizată de Financial Intelligence, cu sprijinul Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat și al Organizației Patronale Industria de Apărare.
Ea a menționat că trebuie să existe predictibilitate, menționând că o fabrică de armament nu se construiește într-un ciclu electoral, ci în 10 -15 ani. ”Predictibilitatea o garantează legea, nu promisiunea unui ministru sau altul”, a adăugat Pauliuc.
Potrivit acesteia, simpla achiziție de echipamente din import nu este suficientă pentru dezvoltarea economiei și a capacităților industriale locale.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
”SAFE e o oportunitate uriașă, cea mai mare pe care a avut-o industria noastră de apărare în 30 de ani, dar valoarea ei reală nu se măsoară în cât cheltuim, ci în cât construim. Dacă luăm cele 16 miliarde euro și le cheltuim integral pe echipamente gata făcute aduce de afară, atunci am modernizat armata și asta e bine, dar nu am reindustrializat nimic”, a mai afirmat Pauliuc.
Ea a spus că ”reindustralizarea nu se măsoară în echipamentele aduse și în capacitățile ținute”.
”Industria de apărare proprie nu e un capriciu economic și nu e despre orgolii naționale, e despre suveranitate, e despre ce se întâmplă într-o criză reală, când lanțurile de aprovizionare se rup și fiecare țară își ține pentru ea ce produce în acel moment. Contează o singură întrebare: poți să susții propria armată pe propriile capacități sau aștepți la coadă după alții?”, a mai afirmat Pauliuc.
Ea a menționat că România a depășit pragul de 2% din PIB alocat apărării, însă securitatea nu depinde doar de nivelul cheltuielilor.
”Cifrele arată bine, dar o țară nu devine sigură pentru că bifează un procent. Devine sigură dacă produce singură atunci când are nevoie. Reindustrializarea apărării este până acum forma cea mai concretă de securitate națională pe care o putem construi, una care nu depinde de bună bunăvoința nimănui”, a mai spus Nicoleta Pauliuc.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
La rândul său, președintele Comisiei pentru energie din Senat, senatorul Istvan-Lorant Antal, a afirmat că România dispune de infrastructură critică bine dezvoltată în domeniul energetic, are un sistem de transport și operare și rețea de distribuție ”relativ bine puse la punct”.
”Bineînțeles, România, fiind țară membră NATO, are și capabilitățile de a apăra aceste infrastructuri critice”, a adăugat senatorul UDMR.
El a mai spus că pașii începerii reindustrializării au fost mai lenți.
”Dar, acum când vorbim despre reindustrializare, trebuie să avem în vedere următorul fenomen din punct de vedere energetic. Consumul de energie electrică și a gazelor naturale în România în ultimii ani este în scădere. Iar când facem referire la consumul energetic din perspectivă economică, atunci întotdeauna vorbim despre consumatori non-casnici, adică consumatori industriali, pentru că noi obișnuim să definim sănătatea unei economii în felul următor: dacă există consum industrial, există economie funcțională. Dacă consumul industrial energetic este în scădere, s-ar putea să se oglindească această scădere a consumului energetic și în cifre a economiei”, a mai explicat Istvan-Lorant Antal.
El a subliniat importanța menținerii capacităților de producție energetică în bandă și a susținerii industriilor cu valoare adăugată mare.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
”Nu vreau să spun că eu sunt împotriva tranziției energetice și sunt împotriva de a instala capacități de producere de energie electrică bazate pe surse regenerabile, dar deocamdată sursele regenerabile generează dezechilibre majore și industria nu poate să funcționeze bazat numai pe regenerabile. Deci România trebuia să-și păstreze capacitățile de producere energie electrică în bandă. Trebuie să focusăm capacitățile de producere de gaz natural și trebuie să venim cu sprijin guvernamental foarte clar și de susținere a diferitelor ramuri industriale. Pentru că dacă nu susținem industria și generic industriile aducătoare de produse de valoare adăugată, atunci categoric vom avea problemă economică și nu numai, ci și o problemă energetică”, a mai afirmat senatorul UDMR.
Potrivit acestuia, exploatarea gazelor din proiectul Neptun Deep poate transforma România în cel mai mare producător de gaze naturale din regiune începând cu 2027, iar acum provocarea majoră este cum să rămână în România ”acele molecule de gaz”.
”Sunt multe provocări în acest sens și trebuie să vedem și prin politici publice, prin documente guvernamentale (…) că e importantă reindustrializarea și pașii concreți cum venim în susținerea diferitelor industrii, iar, bineînțeles, industria de apărare în zilele noastre are și trebuie să aibă o prioritate maximă”, a mai spus senatorul UDMR.
Senatorul Radu Oprea a declarat că reindustrializarea ”nu trebuie să însemne nostalgie sub nicio formă”, ci trebuie să fie orientată spre tehnologii moderne și inovare.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
”Toți vorbim despre schimbare, dar în fapt, noi avem nevoie de continuitate în proiecte bune. Vă dau un singur exemplu. Am reușit să avem o finanțare pentru fabrica de pulberi de la Victoria. Am reușit să facem câțiva pași. (…) Dar de atunci să-mi spuneți dacă mai știți ceva. Și sunt ani de zile de când avem nevoie cu toții de această capacitate de producție, ca să nu mai stăm cu mâna întinsă la vecinii noștri și să avem probleme în aprovizionare grele, să nu mai putem furniza marfa pe care am promis-o și am semnat-o prin contracte către clienții noștri, adică către Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul Administrațiilor și Internelor și totuși nu reușim să progresăm”, a mai spus Oprea.
El a menționat probleme în legislație, arătând că legea offsetului nu a fost bună și nu s-a reușit un transfer de tehnologie, de comenzi către industria națională de apărare.
”Legea offsetului și legile care au protejat industria națională de apărare ne-au făcut să ne puturoșim. Ne-am obișnuit să nu mai facem nimic, să stăm cu mână întinsă la stat și să nu inovăm. Inovarea ar trebui să fie principalul motor pentru oricare companie care lucrează în sistemul național de apărare, cu capital de stat și capital privat. La privat se mai întâmplă câte ceva notabil, la companiile de stat nimic. Și atunci să nu ne mire că nu reușim să progresăm dacă nu facem inovare”, a mai arătat senatorul PSD.
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
