O mulțime răbdătoare; oameni cu dosare uriașe în mâini verifică încă o dată lista de documente necesare, așteptând să fie chemați de paznic – AFP a difuzat marți un reportaj din miezul a ceea ce presa turcă numește ‘criza vizelor’ Schengen.
‘În sfârșit!’, strigă Guney Hazan, căzând în genunchi și deschizându-și pașaportul, într-un centru comercial din Istanbul unde sunt trei etaje de birouri pentru cererile de viză. Studentul de 19 ani tocmai a primit undă verde pentru un schimb universitar în Germania și mărturisește: ‘Chiar dacă toate documentele mele erau în regulă, așteptam rezultatul cu teamă’.
O chelneriță în vârstă de 25 de ani, care nu vrea să fie identificată de teamă că i se va respinge cererea de viză pentru Franța, își exprimă amărăciunea: ‘A ajuns o tortură. Avem impresia că suntem cetățeni de categoria a treia. Până la urmă, asta îi rănește pe oameni’. Prietena care o însoțește își explică de ce a ajuns atât de greu de obținut o viză în ultimii trei sau patru ani: ‘situația din Turcia’: ‘Cum Europa nu apreciază politica Turciei, nu îi mai vrea nici cetățenii’.
AFP apreciază că în rândul populației s-a creat un sentiment de frustrare.
Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, au fost aprobate 1,07 milioane din cele 1,25 de milioane de cereri de viză pentru Spațiul Schengen, format din 29 de state – 25 membre ale Uniunii Europene și patru din afară (Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia – n. red.).
În ultimii ani, numărul de cereri depuse de cetățeni turci a crescut; în 2019 fuseseră doar 906.000. În paralel, rata de respingere a acestora a crescut de la 9,7% atunci la 14,6% în 2025. Pentru China, singura țară de unde se depun mai multe cereri de viză decât din Turcia, au fost respinse anul trecut doar 4%.
O sursă din ambasada Franței la Ankara a explicat pentru AFP că ‘odată cu criza economică persistentă, profilul celor care cer vize s-a modificat. Anumite persoane nu obțin viza pentru că situația lor economică s-a deteriorat, în timp ce criteriile noastre au rămas aceleași’. Totodată, în 2025, cetățenii turci sunt pe locul cinci ca număr de azilanți din Europa, conform Uniunii Europene.
Aceste realități au determinat statele din Spațiul Schengen să aplice strict criteriile și în special să verifice riscul migratoriu, arată sursa AFP.
Pentru o viză Schengen în scop turistic, solicitantul trebuie să aibă într-un cont bancar cel puțin 2800 de euro – adică de cinci ori mai mult decât salariul minim pe economie din Turcia – de cel puțin trei luni.
Ministerul de externe de la Berlin a subliniat că liberalizarea regimului vizelor pentru turci nu va fi posibilă până când Ankara nu va implementa reformele necesare solicitate de UE, în număr de 72. Turcia nu le îndeplinește pe toate în prezent și consideră că legislația antiteroristă a Uniunii este abuzivă.
Pentru turcii obișnuiți, o problemă este și programarea la depunerea cererii de viză. ‘Se poate aștepta aproape un an’, spune un student de 22 de ani care precizează că s-a aflat două luni pe o listă de așteptare, fără să știe când va primi un răspuns’.
Penuria de locuri este agravată de creșterea numărului de agenții care se luptă pentru ferestrele de timp anunțate online. Intermediarii mandatați de consulate trebuie să colecteze dosarele și să gestioneze programările în funcție de cotele stabilite de fiecare stat.
Hamit Kuk, oficial din asociația agențiilor de voiaj din Turcia (Tursab) arată că la deschidere, sistemul de programări este ‘saturat imediat de boți’, aplicații software care efectuează automat operațiuni online. Ulterior, programările ‘se vând pe piața neagră la prețuri exorbitante de 300, 500 sau chiar 1000 de euro în cazuri urgente’.
Chelnerița menționată anterior de AFP sintetizează: ‘Seamănă puțin cu un joc de noroc. Am dat cu zarul și vom vedea’, spune ea aranjându-și resemnată teancul de acte, gata să ia de la capăt procedura dacă va fi nevoie.
