Economia Statelor Unite continuă să crească, însă inflaţia şi scumpirea energiei generate de conflictul cu Iranul riscă să influenţeze decisiv percepţia alegătorilor asupra administraţiei Donald Trump, în perspectiva alegerilor din toamnă, relatează Reuters.
Datele oficiale arată că economia a crescut cu 2% anualizat în primul trimestru din 2026, o accelerare după încetinirea de la finalul anului trecut. Consumul a avansat cu 1,6%, iar investiţiile în tehnologie şi inteligenţă artificială au devenit principalul motor al creşterii.
Cu toate acestea, presiunea asupra populaţiei rămâne ridicată. Creşterea preţurilor energiei, amplificată de blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, a dus la scumpiri semnificative. Preţul petrolului Brent a urcat până la 126 de dolari pe baril, înainte de a coborî spre 111 dolari, faţă de aproximativ 73 de dolari înainte de conflict.
Impactul se vede direct în buzunarul consumatorilor: preţul benzinei a ajuns la circa 4,30 dolari pe galon la finalul lunii aprilie, comparativ cu sub 3 dolari în februarie. În paralel, inflaţia anuală a urcat la 3,3% în martie, de la 2,4% în luna precedentă.
Aceste evoluţii au redus şansele unei relaxări rapide a politicii monetare. Rezerva Federală a menţinut dobânda de referinţă în intervalul 3,5%-3,75%, iar costurile creditelor ipotecare au crescut, rata medie pentru un împrumut pe 30 de ani ajungând la aproximativ 6,3%.
În contrast, pieţele financiare au performat bine. Indicele S& P 500, alături de Dow Jones şi Nasdaq, a recuperat pierderile iniţiale provocate de conflict şi a continuat să crească, susţinut de optimismul din sectorul tehnologic.
Această divergenţă, între creştere economică şi pieţe bursiere solide, dar costuri ridicate pentru populaţie, creează o situaţie politică delicată. Alegătorii tind să reacţioneze mai puternic la nivelul preţurilor decât la indicatorii macroeconomici, ceea ce ar putea influenţa rezultatul alegerilor.
Evoluţia economiei americane în perioada următoare va depinde în mare măsură de dinamica conflictului cu Iranul, de redeschiderea rutelor energetice şi de eventualele scăderi ale preţurilor la combustibili şi alimente.
