Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarul american Jared Kushner au afirmat joi că aliații europeni ai Ucrainei vor participa la următoarea rundă de negocieri cu Rusia, care încă nu a confirmat informația, în timp ce președintele rus Vladimir Putin a dat de înțeles că Moscova nu va renunța la cererile sale pentru a încheia războiul, relatează AFP.
După negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA marți și miercuri la Abu Dhabi, cei doi emisari ai președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au discutat joi mai mult de patru ore la Kremlin cu președintele rus Vladimir Putin, apoi au plecat spre Dublin pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent în capitala irlandeză la un summit european extins la care au participat circa 40 de state reunite în formatul ‘Comunitatea Politică Europeană’.
‘Nu putem încheia acest acord’ între Moscova și Kiev ‘fără ca europenii să fie la masa negocierilor’, a declarat presei Kushner. ‘Cred că-l putem convinge pe președintele Putin’ să accepte participarea aliaților europeni ai Ucrainei la discuțiile de pace, a adăugat el.
Zelenski la rândul său a susținut că europenii ‘vor avea un cuvânt de spus’ și nu vor mai rămâne ‘separat’ pe marginea negocierilor, cum s-a întâmplat la discuțiile de la Abu Dhabi, unde susținători europeni ai Ucrainei – precum Franța, Regatul Unit, Germania și Italia, precum și oficiali ai instituțiilor UE – au trimis reprezentanți, care însă au avut doar întâlniri separate cu delegațiile americană și ucraineană, prezența lor la masa negocierilor fiind respinsă de Rusia.
După această declarație a lui Zelenski, emisarul american Jared Kushner a postat pe rețeaua socială X un mesaj în care afirmă la rândul său că ‘cele două părți au convenit acum să extindă următoarea serie de negocieri pentru a-i include pe partenerii noștri europeni’.
‘Se mențin divergențe semnificative, dar suntem încurajați de progresele realizate’, a continuat Kushner, adăugând că vor fi publicate ‘în curând’ calendarul și detaliile privind procesul de negociere.
‘Nicio decizie privind securitatea Europei nu poate fi luată fără europeni’, a reacționat președintele francez Emmanuel Macron, după summitul Comunității Politice Europene. Cele 40 de țări prezente ‘își asumă împreună responsabilitatea pentru propria lor securitate’ și ‘rămân alături de Ucraina, a cărei securitate face parte integrantă din cea a Europei’, a adăugat el.
Kremlinul nu a confirmat că Putin a acceptat primirea europenilor la viitoarele negocieri, lucru cerut de mult timp de Kiev și de aliații săi europeni. În schimb, Putin a dat de înțeles că rămâne inflexibil asupra cererilor sale de a pune capăt conflictului din Ucraina, propunând în același timp un armistițiu temporar într-un oraș-cheie de pe linia frontului.
Rusia încearcă să orienteze aceste negocieri în special către chestiunea mai largă a unei noi arhitecturi de securitate în Europa. De partea lor, Kievul și susținătorii săi europeni se opun unei redistribuiri a sferelor de influență între Washington, Moscova și Beijing și cer mai întâi negocieri axate doar pe încheierea războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.
Într-o lungă discuție cu emisarii lui Trump, difuzată de televiziunea rusă, ceea ce este un lucru rar, Putin a respins crearea unor ‘zone gri’ sau zone demilitarizate de-a lungul liniei frontului în Ucraina.
De asemenea, el a reafirmat că pentru Rusia este ‘absolut inacceptabilă’ desfășurarea de trupe străine în Ucraina, o idee pentru care insistă aliații europeni ai Ucrainei, în special Franța și Regatul Unit.
Pe de altă parte, Putin a propus organizarea unei operațiuni ‘umanitare’ în orașul ucrainean Kostiantinivka din regiunea estică Donețk, după modelul celei realizate în orașul Oleșki.
După toate aceste discuții, pozițiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate, iar singurul acord concret în urma negocierilor desfășurate săptămâna aceasta este un schimb masiv de prizonieri de război, al căror număr nu a fost precizat.
Pentru încheierea războiului, Moscova cere în special retragerea armatei ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat în continuare sub controlul ucrainean, în timp ce cealaltă provincie a acestei regiuni, provincia Lugansk, este aproape complet ocupată de trupele ruse.
Dar Zelenski refuză cedarea Donbasului, mai ales că partea rămasă acolo sub control ucrainean este puternic fortificată și apărarea sa a necesitat sacrificii umane imense încă din timpul războiului împotriva separatiștilor proruși, început în 2014, urmat de invazia rusă din 2022.
De asemenea, Ucraina cere garanții de securitate suficient de solide pentru a descuraja o altă agresiune rusă, plus cel puțin zece ani de ajutor financiar pentru a menține o armată de 800.000 de soldați și a-și reconstrui infrastructura distrusă de război.
