După mai bine de două decenii de lucrări, Finlanda finalizează pregătirile pentru punerea în funcțiune a primului depozit permanent de deșeuri nucleare din lume, cu scopul de a îngropa tone de combustibil radioactiv uzat la o adâncime de 520 de metri, informează miercuri EFE.
În 2019, un studiu a concluzionat că, timp de 100.000 de ani, efectele radiațiilor nu ar trebui să afecteze semnificativ canistrele îngropate aici.
Acest depozit geologic de adâncime (DGR) inovator, numit ‘Onkalo’ (cavitate, în finlandeză – n.r.), este situat lângă centrala nucleară Olkiluoto din municipalitatea Eurajoki, pe coasta de vest a Finlandei, și are capacitatea de a stoca deșeurile produse de cele cinci reactoare nucleare ale țării pe parcursul unui secol, aproximativ 6.500 de tone.
Proiectul faraonic ‘Onkalo’ a costat aproximativ 1 miliard de euro, finanțat de cele două companii electrice finlandeze care produc energie nucleară – Teollisuuden Voima (TVO) și Fortum – ambele, proprietare ale Posiva, compania responsabilă de construcția și operarea DGR.
Așa cum a explicat pentru EFE Pasi Tuohimaa, directorul de comunicare al Posiva, compania își propune să înceapă operațiunile în acest an, odată ce ultimele teste tehnice vor fi finalizate și imediat după ce va primi autorizația necesară de la Agenția Finlandeză pentru Securitate Nucleară și Radiologică (STUK) și de la guvernul din Helsinki.
Soluția mai sigură
În timp ce deșeurile nucleare din întreaga lume sunt depozitate temporar în bazine situate chiar în interiorul centralelor nucleare sau în depozite uscate de suprafață, Posiva se mândrește cu o soluție inovatoare și mult mai sigură, care servește drept punct de referință la nivel mondial.
Compania a ales amplasamentul ‘Onkalo’ din motive de siguranță, deoarece roca-sursă (stratul de bază, adică roca consolidată originală care stă la baza solului sau a altor sedimente – n.r.) în care a fost săpat are o impermeabilitate ridicată, o stabilitate geologică excelentă, iar în zonă activitatea seismică este practic inexistentă.
‘Cred că există un risc mult mai mare atunci când este depozitat temporar la nivelul solului. Desigur, s-ar putea spune că nimic nu este lipsit de riscuri, dar aceste riscuri sunt foarte mici’, a declarat Tuohimaa pentru EFE.
‘Datorită sistemului multi-barieră, este de fapt foarte sigur. Cred că a opta sau a noua barieră se află la o jumătate de kilometru de roca-sursă, care este foarte veche și stabilă. Dar nu este singura soluție, deoarece în Franța intenționează să-l pună (combustibilul nuclear uzat – n.r.) direct în argilă, așa că există multe alte posibilități de izolare a acestuia de oameni și de natură’, a adăugat el.
Sigilarea și depozitarea deșeurilor
Pe lângă faptul că dispune de kilometri de tuneluri și galerii, ‘Onkalo’ are o instalație de încapsulare complet automatizată pentru a preveni expunerea lucrătorilor la radioactivitatea barelor de combustibil nuclear uzat în timpul fazei de ambalare a deșeurilor.
Înainte de această fază, uraniul uzat va fi lăsat să se răcească timp de aproximativ 40 de ani în instalații de depozitare temporară, după care va rămâne doar o miime din radioactivitatea sa inițială, potrivit Posiva.
După acest timp, combustibilul va fi ambalat în recipiente din fontă acoperite cu un strat gros de cupru anticoroziv și plasat în puțuri de depozitare aflate la o adâncime de 433 de metri, care vor fi apoi sigilate cu argilă bentonită.
Potrivit companiei finlandeze, odată depus în amplasamentul final, acest sistem de etanșare și câțiva metri de rocă-sursă vor fi suficiente pentru a izola complet radiațiile eliberate de combustibilul uzat.
‘Onkalo’ este programat să rămână operațional pentru următorii o sută de ani, până când își va atinge capacitatea maximă de stocare, moment în care întreaga instalație va fi sigilată definitiv.
O investiție pe termen lung
Deși construcția ‘Onkalo’ a început în 2004, ideea de a găsi – și de a finanța pe termen lung – o soluție definitivă la problema deșeurilor radioactive din Finlanda este mult mai veche.
Potrivit lui Tuohimaa, de la începutul producției de energie nucleară în 1977, operatorii finlandezi au plătit anual între 30 și 40 de milioane de euro într-un fond administrat de guvern pentru a finanța operațiunile de eliminare viitoare a deșeurilor lor nucleare.
‘Cred că acest fond deține în prezent aproximativ 3,5 miliarde de euro’, a remarcat el, ceea ce garantează că firmele nucleare vor fi responsabile pentru finanțarea eliminării combustibilului uzat chiar dacă dau faliment.
Juha Poikola, director de relații publice la TVO, a explicat pentru EFE că Finlanda, în ciuda faptului că deține expertiza tehnică și condiții ideale de subsol, nu se gândește să facă profit de pe urma îngropării deșeurilor nucleare provenite din alte țări, lucru interzis prin lege.
