Nu există o soluție la declinul demografic al României, de 80.000 – 100.000 de persoane anual, în condițiile în care numărul de născuți este de 150.000, iar cel al deceselor de un sfert de milion, a afirmat, joi, demograful Vasile Ghețău, în cadrul unui eveniment de specialitate.
‘Nu văd soluții la declinul demografic al României. Nu are de unde veni. Pentru că avem o scădere naturală anuală între 80.000 și 100.000 de locuitori, provenind dintr-un număr de decese de aproape un sfert de milion, stabil în timp, și care nu are cum să scadă… Deci, dacă mortalitatea nu poate scădea, numărul de născuți este, în ultimii ani, în jur de 150.000, fără semne de redresare. Cu alte cuvinte, vom avea, în continuare, o scădere naturală de aproape 100.000, ceva pe sub. Nu știm ce s-a întâmplat cu migrația externă netă’, a declarat Vasile Ghețău, în cadrul evenimentului ‘Populația în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populației și 167 de ani de statistică oficială în România’.
La rândul său, președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a spus că, pe termen mediu, nu ne putem gândi decât, cel mult, la stabilizarea sporului natural negativ.
De asemenea, profesorul Dumitru Sandu susține că nu există o soluție miracol pentru reducerea declinului demografic și a dat exemple de țări precum Portugalia sau Spania care au revenit din declinul demografic.
‘Soluție, miracol, nu există pentru reducerea declinului demografic, dar vreau să adaug un dar. România nu e unică pe harta Europei. Am avut Portugalia, am avut Spania, am avut Irlanda, care au revenit din declinul demografic. Simplu, soluția pentru revenirea din declinul demografic este o soluție cu parametri multipli, care implică, între altele, eu știu, iarăși, știu ca orice sociolog, da, oamenii vin în țară și pleacă din nou că e prea multă corupție și nu le place. Ca atare, avem nevoie, mi-am și notat pe hârtie: unu, folosirea fondurilor europene pentru readucerea în țară a oamenilor, cu locuri de muncă și așa mai departe. Doi, avem nevoie de statistică mai detaliată. În clipa de față, datele pe care le avem la dispoziție pentru a judeca procesul îi pun împreună pe imigranții veniți din Asia, de nu știu unde, plus românii care se întorc în țară. Nu, am nevoie să știu câți sunt români, cetățeni români, câți sunt cetățeni din Afganistan și așa mai departe. Bun. Am nevoie de reformă profundă în domeniul justiției. Foarte mulți oameni nu se întorc în țară pentru că le e teamă de viitorul copiilor. Nu aduci copiii într-o țară care este bolnavă’, a declarat profesorul Dumitru Sandu.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În ceea ce privește posibilitatea de a reține și integra imigranții în România, sociologul Gelu Duminică a atras atenția că există probleme chiar și cu minoritățile prezente de mai mult timp.
‘Noi avem probleme cu minoritățile istorice, darămite cu new minorities, cum sunt ele numite în literatura de specialitate, minoritățile noi. De asta cred că e nevoie să reașezăm sistemul și vă dau doar un exemplu. Studierea limbii române ca a doua limbă. Avem o mare problemă. Adică copilul care vorbește acasă, habar n-am, singaleză, intră în grădinița română și trebuie să vorbească română la nivelul copilului nativ. Pentru că noi nu avem un sistem care să-l ajute pe copilul ăla să achiziționeze comunicarea în limba țării unde se stabilește. Vă dau doar un exemplu. Și o rezistență la schimbarea de sistem fantastică, iar politicianul român nu gândește și așa mai departe. Ca informație de background, vă spun că undeva în anul 2009 administrația prezidențială a acelor vremuri a făcut un raport privind riscurile demografice și sociale. Cei trei, adică profesorul Ghețău, profesorul Sandu și subsemnatul, am făcut parte din acea comisie. Multe lucruri pe care noi le spuneam atunci că o să se întâmple s-au întâmplat. Acțiunile privind ceea ce noi spuneam că ar trebui să se facă în 2009 se lasă încă așteptate’, a declarat Gelu Duminică.
El a precizat că, dacă s-ar fi luat măsuri în zona de pregătire în 2010 sau în 2011, acum am fi avut rezultate, pentru că, pentru a avea rezultate într-o politică demografică, este nevoie de timp.
