Experiența de peste 20 de ani a comunei Frumoasa în protejarea patrimoniului construit și a imaginii tradiționale a localității a fost prezentată, joi, în cadrul unei conferințe dedicate protejării imaginii satului, organizată în localitate de Consiliul Județean, în parteneriat cu administrația locală și Asociația pentru Frumoasa.
Zeci de arhitecți, urbaniști, proiectanți, reprezentanți ai autorităților publice locale și specialiști în patrimoniu au discutat despre conservarea caselor tradiționale și a peisajului rural, dar și despre dificultățile întâmpinate de comunități în păstrarea valorilor locale.
Primarul comunei Frumoasa, Fekete Ors, a afirmat că imaginea satului nu înseamnă doar ‘câteva case și câteva cărămizi’, ci reprezintă ‘fața’ și identitatea unei comunități.
Casele vechi secuiești și armenești, crucile, bisericile, străzile și celelalte construcții tradiționale din sat nu sunt, în opinia sa, simple obiecte, ci reprezintă viața înaintașilor, ‘munca, dragostea și sufletulor lor’, iar dacă acestea se pierd, nu vor putea fi redobândite ușor.
‘Eu cred că protejarea imaginii statului nu înseamnă că trebuie să oprim trecutul și trebuie să transformăm statul într-un muzeu. Protejarea imaginii statului pentru noi înseamnă că păstrăm ceea ce ne-au lăsat antecesorii încât să putem conviețui cu acestea, să nu le dăm bătăie de cap proprietarilor’, a spus Fekete Ors, potrivit traducerii oficiale.
Edilul a mai punctat faptul că administrația locală nu poate realiza singură acest demers, ci că este nevoie de colaborarea cu arhitecți și specialiști, organizații civile, biserici, comunități și, în primul rând, cu proprietarii clădirilor.
Foto: (c) Gina Ștefan / AGERPRES
‘La Frumoasa în anii trecuți am putut vedea că patrimoniul construit nu este doar o valoare care trebuie păstrată, ci este un motor al turismului și al vieții comunitare. Eu cred că tocmai de aceea în viitor trebuie să fim atenți ca acestea să fie păstrate, protejate, să avem grijă de ele’, a arătat primarul Fekete Ors.
Comuna Frumoasa a început demersurile pentru protejarea valorilor construite în urmă cu mai bine de 20 de ani, fiind realizată încă din 2004 o documentație urbanistică pentru zona centrală, prin care au fost identificate și protejate elemente valoroase ale localității.
Fostul primar al comunei, Ferencz Tibor, a mărturisit că atunci când a început să se ocupe de patrimoniul local, nici măcar nu avea cunoștință despre conceptul de ‘protejare a imaginii satului’, dar a fost preocupat de frumos, de lucruri vechi și simțea că trebuie să salveze ceea ce au realizat înaintașii, punctând faptul că a colaborat foarte mult cu specialiștii în tot acest proces.
Și Consiliul Județean Harghita a înțeles importanța salvării patrimoniului local, iar în 2007 a lansat un program de protejare a imaginii satului.
Arhitectul șef al CJ Harghita, Fülöp Otilia, a arătat că programul urmărește inventarierea valorilor locale împreună cu administrațiile și comunitățile și, în același timp, creșterea gradului de conștientizare în rândul locuitorilor.
Ea a subliniat că o clădire poate fi conservată pe termen lung numai dacă oamenii care trăiesc în comunitate îi recunosc valoarea.
Arhitectul Kolló Miklós, specialist în restaurarea monumentelor istorice, implicat în proiectele de inventariere și de protejare a patrimoniului rural din Harghita, a declarat, pentru AGERPRES, că în cazul comunei Frumoasa primele măsuri de protejare a valorilor locale au fost luate foarte devreme, încă din 2004, când a fost elaborată documentația urbanistică pentru protejarea centrului localității, iar după 20 de ani rezultatele sunt vizibile.
‘Frumoasa este un exemplu foarte fericit și nu întâmplător aici se ține conferința, pentru că aici foarte devreme s-a realizat acel plan urbanistic zonal (…) în care în urma inventarierii am văzut valorile și am văzut și casele care au fost transformate în rău, dar ascundeau un potențial și atunci, efectiv, un plan urbanistic devine o regulă, devine o lege’, a spus specialistul.
El s-a referit și la lipsa, la nivel național, a unor arhitecți-șefi ai localităților, ceea ce face dificilă protejarea patrimoniului, întrucât persoanele responsabile de acest domeniu nu sunt conștiente de valorile existente.
Foto: (c) Gina Ștefan / AGERPRES
Kolló Miklós a vorbit, de asemenea, despre necesitatea protejării peisajului cultural, punctând faptul că în România există multe zone care, conform clasificării UNESCO, ar putea să devină peisaje culturale clasate UNESCO, făcând referire la Maramureș, Bucovina, zona săsească, Delta sau Secuimea.
‘Ideea este că avem o cultură țărănească în ceea ce privește peisajul cultural și cultivarea peisajului’, a arătat Kolló Miklós.
El a evidențiat modul de viață în care s-au format așezările, formele tradiționale de cultivare a terenurilor, valoarea pășunilor, arhitectura rurală și meșteșugurile locale și a atras atenția că un pericol pentru aceste valori îl reprezintă, printre altele, depopularea sau schimbările tehnologice.
‘Din păcate, dacă politicul ar fi interesat, ar ajunge la concluzia că în România nu mai există dezvoltare durabilă, deci lumea pleacă, a plecat de aici, vom avea un colaps demografic, peisajul se transformă, sunt abandonate zone, se pierde biodiversitatea. Deci, nu există dezvoltare durabilă, (…), dar creșterea în peisaj există și fără noi. Și dacă putem să protejăm peisajul și să utilizăm în mod deștept peisajul printr-o schimbare de paradigmă, nu pentru turiști, pentru noi, atunci cred că ar fi o zonă în care acest exod s-ar inversa, pentru că ceea ce avem aici noi, în România, nu mai este în multe locuri’, a conchis Kolló Miklós.
La rândul său, arhitectul Bogos Ernő, originar din Frumoasa și implicat activ în lucrări de reabilitare a unor clădiri din localitate, a subliniat importanța relației dintre administrație, specialiști și proprietari.
El a arătat că restaurarea clădirilor vechi înseamnă un proces îndelungat de convingere și colaborare cu proprietarii, cu administrația locală, dar și folosirea unor meșteri care cunosc tehnicile tradiționale.
Referindu-se la situația de la nivelul județului Harghita, arhitectul a spus că ‘imaginea nu este tocmai roz’, întrucât numărul specialiștilor este prea mic față de nevoile existente.
Foto: (c) Gina Ștefan / AGERPRES
Bogos Ernő a vorbit și despre patrimoniul armenesc al localității și de procesul de restaurare prin care au trecut clădirile care au aparținut acestei comunități și care au avut un rol important în dezvoltarea comunei.
El a arătat că sunt mai multe clădiri care au fost dărâmate decât cele pe care au reușit specialiștii să le salveze, iar acest proces este ‘unul continuu și de neoprit’, întrucât oamenii nu înțeleg valoarea acestora.
Bogos Ernő a subliniat că vechile construcții trebuie salvate pentru că fac parte din memoria vie a comunității, ‘au suflet și au suferit, la fel ca oamenii’, și păstrează experiența acumulată de generațiile care le-au construit, făcând referire la sensibilitatea și simțului echilibrului, care, în opinia sa, sunt tot mai greu de regăsit astăzi.
În cadrul conferinței au fost prezentate și oportunitățile de finanțare pentru reabilitarea clădirilor aflate sub protecție locală, precum și noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor.
Programul a inclus și prezentarea unui film despre protecția imaginii localităților din microregiunea Pogány-havas și lansarea ghidului de arhitectură al lui Miklós Köllő, intitulat ‘Viața nouă a caselor vechi – Ghid de arhitectură pentru Ținutul Secuiesc’.
Cei prezenți au putut vedea și două expoziții dedicate patrimoniului construit și valorilor locale, iar evenimentul s-a încheiat cu vizitarea centrului comunei Frumoasa.
