Academicianul Ioan-Aurel Pop, care a condus Academia Română timp de opt ani, a declarat miercuri, la deschiderea expoziției permanente a Bibliotecii Academiei Române, că această instituție reprezintă o veritabilă carte de vizită a forului academic și a subliniat necesitatea finanțării culturii.
”Biblioteca Academiei Române este, de fapt, un muzeu al cărții și al obiectelor vechi de patrimoniu, care au fost donate, depozitate și custodite aici cu atâta grijă și cu atâta putere de a le face cunoscute publicului. Ea rămâne o carte de vizită a Academiei Române (…) Mă bucur foarte mult că, prin expoziție, îi determinăm pe cei care au putere de decizie să înțeleagă ce rol are cultura în viața unui popor civilizat. Românii se pretind un popor civilizat și european. Și atunci, e foarte bine să alocăm fonduri pentru așa ceva. Iar expoziția asta e o mărturie a faptului că banii nu se dau de pomană, ci rodesc. Cultura rodește”, a afirmat istoricul.
Președintele Academiei Române, Marius Andruh, a descris expoziția ca pe ”o colecție de rezumate a ceea ce cuprinde Biblioteca Academiei, (…) care este un tezaur național”.
”Aici avem o colecție de rezumate a ceea ce cuprinde Biblioteca Academiei noastre și care este (…) un tezaur național. Îmi vine în minte și o analogie cu ceea ce s-a întâmplat la Teatrul Național, în momentul revenirii la forma inițială și al modernizării lui, când unele săli au dispărut, pentru că nu mai aveau sens în modul de organizare a spectacolelor și când o sală în care se pictau decoruri a devenit o sală de spectacole care se cheamă Sala Pictura. Aici, Sala Fișierelor a fost reconfigurată așa cum a fost reconfigurată sala din cealaltă instituție de cultură pe care am invocat-o”, a spus academicianul.
El a propus amplasarea unor panouri pe gardurile instituției de pe strada Dacia, pentru a face vizibilă activitatea Bibliotecii Academiei. ”Pentru că este o stradă pe care se circulă și poate vom avea o imagine a ceea ce se întâmplă în Academia Română, pentru cultura română”, a punctat președintele Academiei.
Directorul general al Bibliotecii Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, a arătat că expoziția va pune în evidență ”lucrurile deosebite” din patrimoniul instituției și a îndemnat politicienii să viziteze mai des acest for.
”Vedeți și dumneavoastră la ora actuală cum se face la noi politică. Ar trebui guvernele și politicienii să vină mai des pe aici, pe la Academia Română, poate prin sălile de lectură să răsfoiască o carte. Sunt mulți care nu au trecut și nu știu despre ce este vorba. (…) Cărți din anul 1290, plan de organizare a Bucureștiului din 1300. Astea sunt niște lucruri formidabile. Aici este primul document privind înființarea Societății Literare Române, care a fost baza Academiei Române, și acolo bustul unui mare donator, Zappa (Evanghelie Zappa, un filantrop și om de afaceri aromân, recunoscut ca unul dintre cei mai mari donatori și susținători financiari ai Academiei Române, aflată la începuturile sale sub forma Societății Literare Române n.r.). Câți din domnii ăștia, care au astăzi bani, mai vin să dea niște bani pentru cultură și educație?”, a spus Noica.
***
Biblioteca Academiei Române a inaugurat miercuri o expoziție permanentă la sediul din Calea Victoriei nr. 125, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române.
Expoziția, realizată în urma unei munci de șase luni, prezintă momente esențiale din istoria Bibliotecii și evoluția patrimoniului său, de la prima colecție donată în 1866 până la fondul actual de peste 10 milioane de unități.
Colecțiile expuse includ carte veche și rară, manuscrise – de la pagini bizantine la caietele eminesciene -, periodice românești, afișe de teatru din secolul al XIX-lea, foi volante tipărite pe mătase, hărți istorice, fotografii din Bucureștiul secolului al XIX-lea, portrete ale familiei regale, lucrări de grafică românească și străină, precum și partituri ale unor compozitori renumiți.
O secțiune specială este dedicată departamentelor dispărute ale Bibliotecii, precum Tipografia și Serviciul fotografic, dispărute după 1990, odată cu accelerarea evoluției tehnice, sunt prezente în expoziție prin multe piese și aparate de epocă: aparate fotografice cu burduf, prese de tipar interbelice, boxe pentru radioul instituției din 1950, gramofoane, pick-up-uri cu lămpi, aparate de multiplicare documente scrise din anii ’60.
Din același fond documentar fac parte fotografiile de grup ale angajaților Bibliotecii din diverse generații, precum și imagini din modernul sediu al Bibliotecii construit în 1937 de arhitectul Duiliu Marcu.
Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9:00 – 14:00. Intrarea este liberă.
