Dezbaterea ‘Rolul și misiunea mass-media publică’ a constituit tema dezbaterii organizată, duminică, în contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, de Televiziunea Română, în parteneriat cu Radio România și Agenția Națională de Presă AGERPRES.
Scopul evenimentului a fost să contribuie la consolidarea rolului mass-media publice și la o mai bună înțelegere a provocărilor actuale din domeniu.
Evenimentul a adus în prim-plan teme de actualitate și de interes major pentru societate, într-un context media aflat în continuă transformare și și-a propus să ofere un cadru deschis pentru dialog și schimb de idei între actori importanți din domeniu. Participanții au abordat, cu acest prilej, rolul și misiunea instituțiilor publice de presă, tema taxei TV, precum și impactul Media Freedom Act (EMFA) asupra peisajului media din România.
‘Încercăm să marcăm ceea ce se cheamă Ziua Mondială a Libertății Presei, împreună, jurnaliști, oameni din instituții cu implicare pe zona media și viitori jurnaliști. (…) E un eveniment necesar pentru că încercăm să răspundem, cu această ocazie, unor întrebări care există de ceva timp în spațiul larg al societății românești legate de rolul, misiunea, activitatea instituțiilor publice de media, întrebări care capătă o și mai mare greutate în zilele noastre în care, după cum știm bine, există această explozie a tehnologiei informației, există asaltul rețelelor sociale, conținutul creat de utilizatori’, a spus, în deschiderea dezbaterii moderatorul primului panel, jurnalistul Mihai Rădulescu.
Președintele Director General al TVR, Adriana Săftoiu, a susținut că a avut inițiativa organizatorii dezbaterii cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei pentru a încerca să găsească un răspuns la întrebarea ‘Cine mai are nevoie de televiziunea publică?’.
Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a transmis felicitări pentru organizarea evenimentului precizând că, ‘pentru prima dată, trei instituții publice, TVR, Radio și AGERPRES, stau în jurul aceleiași mese și discută despre viitorul lor’.
‘Nu a mai fost până acum o asemenea inițiativă și cred că era momentul. De ce? Pentru că sunt sigură că toți ați putut urmării zilele trecute raportul organizației Reporteri fără Frontiere. Este un raport și un index care subliniază o situație dificilă a presei la nivel mondial. E pentru prima dată când spun cuvântul ‘dificilă’, pentru că, într-adevăr, încrederea în mass-media s-a degradat. Poate că și noi avem o parte de vină, dar poate că și noile tehnologii ne-au lăsat puțin în urmă. De ce spun asta? Pentru că AGERPRES, în momentul de față, este furnizorul de informații primare. Asta am fost, asta rămânem. Poate câteodată nu suntem atât de suficienți la nivel de investigații, la nivel de descoperire de fapte, dar noi suntem baza. Baza informativă, asumată, obiectivă, de unde pleacă mai departe materialele informative’, a afirmat Claudia Nicolae.
Primul panel – ‘Mai contează media publică’? – i-a avut speakeri pe președintele Consiliului Director al Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, editorul-in-chief RFI, Ovidiu Nahoi, jurnalistul Ovidiu Vanghele de la Centrul de Investigații Media, și Mircea Toma, membru CNA, discuția fiind moderată de jurnalistul TVR Mihai Rădulescu.
Editorul-in-chief RFI, Ovidiu Nahoi, a susținut că este nevoie de media publică în măsura în care societatea mai are nevoie de moderație, pentru că ‘misiunea principală a unei media publice, indiferent că este televiziune, că este radio, poate fi atinsă numai printr-un anumit gen de moderație care înseamnă, de fapt, acceptarea pluralismului, care înseamnă respectarea unui anumit cod de etică și comportament, și de respectabilitate’.
‘În momentul în care o entitate publică își pierde respectabilitatea, a pierdut totul, e un mod foarte important de a te comporta, de a-ți menține în permanență respectabilitatea, și asta se menține prin moderație. Problema e că, da, o parte din ce mai importantă a societății, sau a societăților, și asta indiferent de voința și activitatea noastră, își pierde apetitul pentru moderație și caută modalități tot mai contondente, caută moduri de exprimare tot mai departe de moderație. Cum ne comportăm? Aici cred că sunt mai multe întrebări decât răspunsuri’, a spus Ovidiu Nahoi.
Mircea Toma, membru în Consiliul Național al Audiovizualului, a fost de părere că, paradoxal, uneori pentru public, ‘informația de interes public nu este interesantă’.
‘Este mai interesant ceva ce pare să nu răspundă lucrurilor care sunt importante pentru public. Importante din punctul de vedere al sursei, al orientării deciziilor pe care le iei cu privire la soarta ta, să ai răspunsuri, să ai pe cineva care să te ajute să navighezi în viață. Televiziunile non-publice, private, ele pun în circulație informații care nu au ca miză asistarea cetățeanului să navigheze, ci asistarea proprietarului să câștige bani’, a spus Mircea Toma.
Cel de-al doilea panel – ‘Taxa TV: pro sau contra?’ – i-a avut ca invitați pe director general al TVR, Adriana Săftoiu, directorul general al Societății Române de Radiodifuziune (SRR), Robert Cristian Schwartz, și Senior Editorul SpotMedia, Emilian Isăilă. Moderatorul discuțiilor a fost redactorul șef Radio România Actualități, Emilian Blînda.
Președintele Director General al SRR, Robert Schwartz, a afirmat că, pentru ca instituția pe care o conduce să poată să-și facă treaba, ar fi necesar să primească ‘un plus de zece la sută’ la bugetul existent pentru a putea să investească în tehnologie, în clădiri, ‘pentru că unele clădiri sunt într-o stare jalnică’.
‘În momentul de față, nici televiziunea publică, și nici radioul public, nu își pot îndeplini integral misiunea publică, pentru că suntem subfinanțați’, a susținut Robert Schwartz.
La rândul său, președintele Director General al TVR, Adriana Săftoiu, a fost de părere că finanțarea pentru televiziunea publică trebuie să vină ‘nu neapărat de la Guvern, ci într-adevăr de la cetățean, pentru că tu îi dai niște servicii de calitate’.
‘Eu m-am lovit de cuvântul taxă în prima zi când am fost audiată la comisie. În acest moment, dacă îi spui românului de o taxă, o ia la goană. E foarte greu să-i mai spui ‘iată, încă o taxă’. Cred că este prea târziu să mai folosim acum cuvântul taxă. (…) Eu personal mi-aș dori, de fapt îmi doresc de câteva luni, să ajungem la acel moment în care ceea ce oferim noi publicului, ca emisiuni, conținut, atitudine, etică și tot ce vreți, să fie atât de bun, și să le arătăm că ne concentrăm pe aceste lucruri, încât să pot, de exemplu, în lunile iulie, august, să spun: ‘oameni buni, noi credem că ar fi mult mai bine să existe taxă. Știu, vă enervează cuvântul ăsta, îl înlocuim cu ceva mai simpatic, contribuție, dacă vreți, dar se vede din toate analizele și statisticile că acolo unde există taxă, adică unde cetățeanul contribuie, calitatea este mult mai bună’, a afirmat Adriana Săftoiu.
În cadrul celui de-al treilea panel – ‘Media Freedom Act – prevederi, impact, soluții pentru media publică din România’ – au luat cuvântul președintele UZPR, Dan Constantin, Orsolya-Eva Borsos, membru CNA, directorul Freedom House România, Cristina Guseth, și coordonatorul programe ActiveWatch, Răzvan Martin, cu directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, în rol de moderator.
Directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, a apreciat că, potrivit celui mai recent raport al organizației Reporteri fără Frontiere, ‘pentru prima dată de când dânșii fac indexul anual cu privire la libertatea presei, avem clasificată caracterizarea dificilă, în ceea ce privește situația media pe întreg globul. România stă un pic mai bine ca în 2024, a urcat șase poziții’.
Președintele UZPR, Dan Constantin, a subliniat că, în clasamentul libertății presei prezentat de directorul AGERPRES, chiar dacă România a urcat șase locuri, a urcat doar pe poziția 48 sau 49, ‘ceea ce înseamnă că suntem aproape ca la fotbal, adică undeva unde nu te bagă lumea în seamă’.
Președintele UZPR a amintit că ‘la 8 august (2025 – n.r.) a devenit direct aplicabil în toate statele membre ale UE regulamentul european privind libertatea mass-media, cunoscut sub acronimul EMFA. Este primul instrument legislativ european care stabilește reguli obligatorii pentru independența editorială, transparența proprietății și a finanțării mass-media, publicitatea de stat, protecția surselor jurnalistice și limitarea presiunilor politice sau economice asupra redactorilor’.
Acesta a amintit că în documentul EMFA sunt rezumate toate discuțiile care s-au abordat până acum în dezbaterea de la TVR.
‘Acest regulament răspunde unor structuri vizibile în întreaga Europă și a apărut ca o necesitate de protecție față de presiunile politice crescute asupra redacțiilor, concentrarea proprietății media, utilizarea netransparentă a publicității de stat, vulnerabilitatea serviciilor publice de media și dependența tot mai mare a presei de platformele digitale’, a fost de părere Dan Constantin.
Orsolya-Eva Borsos, membru CNA, a afirmat că ‘EMFA-ul aduce o grămadă de noutăți care, într-adevăr dă loc optimismului pentru că s-a vorbit despre foarte multe probleme, iar EMFA aduce niște clarificări, și aduce niște reguli care ar putea să fie răspunsuri la probleme și la întrebări’.
Ea a precizat că deși ‘regulamentul este perfect aplicabil, noi trebuie să modificăm legislația și nu doar legislația audiovizuală, ci și, spre exemplu, legislația TVR-ului, și alte legi ca să putem să implementăm și să definim rolul instituțiilor în a implemente EMFA-ul’.
‘CNA-ul este foarte deschis, de altfel, și îmbrățișăm ideile din EMFA, și suntem optimiști că o să putem să implementăm tot ceea ce este în acest regulament’, a declarat Orsolya-Eva Borsos.
Aceasta a fost de părere că atunci când vorbim de implementare ‘trebuie să avem întotdeauna în vedere generația viitoare’.
‘Eu consider că cea mai importantă problemă sau întrebare este problema încrederii. Ce înseamnă informație de încredere, ce înseamnă sursă de încredere, ce înseamnă instituție de încredere, cum poți să ai încredere într-o lume în care chat GPT-ul halucinează absolut orice și ai atât de multe informații, dar ai atât de puține lucruri care pot să te ghideze în găsirea adevărului’, a mai spus Orsolya-Eva Borsos.
Ea a apreciat că vor exista probleme mari ‘în implementarea EMFA-ului, pentru că totul sună foarte frumos așa cum este în acest regulament’.
‘I-am spus colegului că aș putea fi foarte optimistă, dar deocamdată sunt pesimistă, pentru că nu știu cum o să putem să modificăm legislația în așa fel încât să reușim să implementăm în totalitate acest EMFA. O să vedem, dar eu consider că cel mai important este să avem în vedere viitorul în orice discuție pe care o s-o purtăm pe această temă’, a conchis Orsolya-Eva Borsos.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
***Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Citiţi şi:
*Ziua Mondială a Libertății Presei 2026/ EANA: Protejarea libertății presei înseamnă protejarea democrațiilor
*Ministerul Culturii: Libertatea presei – o condiție pentru orice societate care funcționează democratic
*Președintele Senatului: Jurnaliștii sunt partenerii firești ai politicii sănătoase
